Susţine Scientia

 Misiunea Scientia.ro este de a publica articole ştiinţă şi tehnologie de calitate. Cu peste 7.000 de articole, Scientia reprezintă azi o colecţie de articole ştiinţifice (multe însoţite de videoclipuri ori animaţii) fără concurent între site-urile cu profil ştiinţific în limba română.
 Pentru a putea asigura o funcţionare optimă a site-ului (servicii de găzduire decente, care costă
485 €/an), avem nevoie de sprijinul dvoastră!
 Dacă găsiţi scientia.ro util, vă rugăm să susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Costuri 2019: 485 €. Donat: 101.2


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă

Perioada campaniei de strângere de fonduri: 24.12.18-31.01.2019

Ce facem în fața unui pericol? Fugim sau rămânem pe loc, blocaţi? Și de cine depinde decizia? Un grup de cercetători portughezi a studiat această problemă cu ajutorul unor musculițe, ajungând la concluzia că decizia este luată de o pereche de neuroni, cel puțin în cazul acestor insecte.

Comentarii -

Poate folosirea intensă a unui telefon mobil să crească probabilitatea de a avea cancer? Rezultatele unui studiu american efectuat asupra animalelor, șoareci și șobolani de laborator,  arată că, în special în cazul animalelor de sex masculin, o legătură ar putea exista, însă nu este clar cum pot fi interpretate aceste rezultate în cazul oamenilor.

Comentarii -

Cum se mişcă mulţimile? Există vreo metodă pentru a înţelege acest fenomen? Un grup de cercetători de la Universitatea din Lyon, în colaborare cu cercetători americani de la Universitatea Stanford, au prezentat rezultatele unui studiu în care mişcarea mulţimii participanţilor la maratonul de la Chicago a fost descrisă cu acelaşi tip de ecuaţii care descriu dinamica unui fluid.

Comentarii -

Vorbitul în public poate genera stări de anxietate și panică, mai ales în cazul femeilor. Revista Nature a publicat un articol în care se dau câteva sfaturi celor care se pregătesc să vorbească în public.

Comentarii -

O teorie care a avut mare succes începând cu anii ’90 susţine că dieta fiecăruia dintre noi ar trebui să ţină cont de grupa de sânge pe care-o avem. Este însă într-adevăr aşa? Un studiu recent arată că dieta pe baza grupului de sânge nu are baze ştiinţifice.

Comentarii -

La începutul lunii decembrie a acestui an a fost făcut public primul catalog al evenimentelor cosmice ale căror unde gravitaţionale au fost identificate de către cercetători. În acest catalog au intrat şi patru noi evenimente, ale căror unde gravitaţionale au fost generate de sisteme binare de găuri negre care colapsează într-o unică gaura neagră. Dintre acestea patru evenimente face parte şi cel care corespunde celor mai îndepărtate găuri negre descoperite până acum cu ajutorul undelor gravitaţionale.

Comentarii -

Sonda Parker, lansată de NASA în august 2018, a bătut recordul de apropiere de Soare. Folosind materiale inovative pentru scutul termic, această sondă va efectua alte 24 de apropieri de Soare pentru a studia coroana solară şi care pot genera furtuni solare care să ne afecteze negativ inclusiv pe Pământ.

Comentarii -

 
Quasarul PG 1211+143 marcat în centrul imaginii. Credit: SDSS/S. Karge

Se credea că obiectele care ajung să fie capturate  de către o gaură neagră mai întâi efectuează o spirală în jurul acesteia. Observaţii recente arată că nu este neapărat aşa: a fost observat un flux de materie în cădere directă spre o gaură neagră cu o viteză extrem de mare.

Comentarii -


Imagine generată pe computer a prototipului kilogramului

Kilogramul nu va mai fi definit în funcţie de etalonul cilindric din platină şi iridiu de la Paris, ci în funcţie de constanta lui Planck. Această revoluţie are scopul de a fixa unitatea de măsură din sistemul internaţional pentru masă, fără să fie nevoie de un obiect material.

Comentarii -

 

O stea foarte mică în comparaţie cu Soarele, situată la circa 2.000 ani-lumină faţă de noi, are incredibila vârstă de 13,5 miliarde de ani. Această stea s-a născut deci imediat după Big Bang şi studiul ei i-ar putea ajuta pe astronomi să cunoască mai bine istoria şi evoluţia universului nostru.

Comentarii -

 

O cantitate importantă de materie întunecată s-ar afla în centrul galaxiei NGC 3256. Acesta este rezultatul unui studiu recent care a folosit datele astronomice obţinute de ALMA şi 2 MASS. Materia întunecată s-ar găsi chiar în centrul galaxiei – ceea ce pune în criză modelul MOND, cel care modifică forţa de atracţie gravitaţională şi nu are nevoie de materie întunecată pentru a explica Universul.

Comentarii -

 

Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi în cadrul proiectului de cercetare IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au identificat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.

Comentarii -


Electron în jurul nucleului atomic (reprezentare grafică)

Un grup de cercetători de la Harvard University a demonstrat că electronul este sferic, cu o precizie de circa zece ori mai mare decât cea determinată anterior. Electronul sferic confirma teoria denumită modelul standard al particulelor elementare, punând în dificultate eventuale propuneri de modificare ale acestuia care ar explica materia întunecată.

Comentarii -

 

Mii de planete din afara sistemului solar (aşa-numitele exoplanete) au fost descoperite până în prezent. Multe dintre acestea sunt mai mari decât Pământul şi au o atracţie gravitaţională mai mare; pe aceste planete ne vom simţi deci mai „grei”. Care este însă atracţia gravitaţională maximă pe care am putea să o suportăm pe o exoplanetă?

Comentarii -

 

Un grup de cercetători de la universitatea din Washington a efectuat un studiu în care grupuri de trei persoane reuşeau să comunice la nivelul creierelor, cu impulsuri citite şi aplicate direct pe creier. Metoda a fost verificată cu ajutorul jocului Tetris.

Comentarii -

 

AWAKE a reuşit accelerarea fasciculelor de electroni în doar 10 metri până la energia de 2 GeV.  Pentru obţinerea acestui rezultat au fost folosite fascicule de protoni la CERN, Geneva. Obiectivul acestui studiu este studiul unor noi tehnici de accelerare a particulelor care ar putea duce la construirea unor noi acceleratoare pentru studiul universului, dar şi pentru a fi folosite în medicină şi industrie.

Comentarii -

 

Pe 2 octombrie 2018 a fost decernat de către Academia de Ştiinţe din Suedia Premiul Nobel pentru Fizică „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laser”. Printre câştigători, o cercetătoare din Canada – a treia femeie în istoria Premiului Nobel care primeşte acest prestigios premiu în domeniul fizicii.

Ca în fiecare an, zeci de mii de cercetători, dar şi curioşi din lumea întreagă au aşteptat cu mare interes decernarea premiilor Nobel. Anul acesta în domeniul fizicii premiul a fost acordat pentru invenţii care folosesc şi manipulează fascicule laser într-un mod  extrem de ingenos, cu aplicaţii şi în alte domenii în afara fizicii, precum biologia sau medicina.

Comentarii -

Două grupuri de cercetători, unul american şi celălalt maghiar, au descoperit un neuron care nu se găseşte în animalele studiate până acum în laborator. Prezent doar în creierul oamenilor se bănuieşte că acest tip de neuron ar putea avea un rol în a ne caracteriza şi a deosebi de animale.

Ce ne deosebeşte de animale? Din ce cauză comportamentul nostru este atât de diferit, cum apare conştiinţa? Sunt doar câteva întrebări la care nu avem un răspuns clar. Codul nostru genetic este extrem de asemănător cu al animalelor, totuşi, suntem atât de diferiţi. Multe echipe de cercetare încearcă să găsească un răspuns studiind creier uman şi alte caracteristici fizice.

Comentarii -

În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăsnite în diverse domenii, medicină, chimie, biologie, pace, literatură etc. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc hohote de râs. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel are loc la universitatea americană  Harvard, la Sandres Theatre. Premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor Nobel. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul  2018.

Comentarii -

Un grup de cercetători japonezi a descoperit două gene care reglează fazele de somn REM (Rapid Eye Movement), cele în care, se crede, visăm. Descoperirea are la bază studii efectuate asupra şoarecilor de laborator, care însă, chiar şi atunci când nu aveau faze de somn REM, rămâneau la fel de activi şi plini de energie, ceea ce i-a mirat pe cercetători făcându-i să se întrebe care este de fapt rolul somnului REM.

Comentarii -

Vine o vreme când trebuie să ne întoarcem la serviciu după vacanţă... Că am petrecut-o la munte, la mare sau în orice alt loc - nu are importanţă; important este că ne-am relaxat şi ne-am deconectat de la stresul cotidian. Dar odată vacanţa sfârşită, trebuie să ne reluăm activitatea de zi cu zi. Cum să facem însă să menţinem beneficiile vacanţei pe o durată cât mai îndelungată? Este oare posibil acest lucru?

Comentarii -

Un studiu recent efectuat de către cercetătorii de la Chinese Academy of Sciences demonstrează că, cel puţin în cazul şoarecilor, grăsimile sunt mai periculoase decât zahărul, întrucât stimulează foamea şi duc la creşterea masei corporale.

Comentarii -

Durerea de cap, migrenă, este răspândită mai ales în rândul femeilor. Totuşi, şi bărbaţii suferă de multe ori. Un studiu recent efectuat de către un grup de cercetători olandezi demonstrează că una dintre cauze este un exces de estrogen, chiar şi în cazul bărbaţilor.

Comentarii -

Cu o durată de doar două miimi de secundă, semnalul radio măsurat recent de instrumentul canadian Chime este un mister. Sursa acestui semnal nu este cunoscută. Ar putea fi legat de o gaură neagră sau poate de... un semnal trimis de către o civilizaţie extraterestră avansată.

Comentarii -


Quasarul QSO SMSS J215728.21-360215.1- în centrul imaginii. Credit: VISTA Hemispheric Survey 

Astronomii australieni de la ANU (Australian National University) au descoperit o gaură neagră care are două caracteristici extreme: are o masă de 20 de miliarde de ori mai mare ca cea a Soarelui şi creşte cu un ritm uluitor de rapid, consumând cantităţi enorme de materie ce îi stă în apropiere.

Comentarii -

 

Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi de către IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au măsurat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină de noi. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.

Comentarii -

 

Cât de mic poate să fie un computer? Record după record - s-a ajuns la realizarea unui dispozitiv, şi anume „Michigan Micro Mote”, pe lângă care o boabă de orez este un adevărat gigant. Prin realizarea acestui dispozitiv universitatea din Michigan a ajuns iar pe primul loc în lume în competiţia cu IBM.

Comentarii -

 

Analiza datelor obţinute cu ajutorul sondei spaţiale Cassini, care a studiat planeta Saturn şi sateliţii acesteia, a demonstrat existenţa unor molecule organice complexe care provin din oceanul subteran al satelitului Enceladus. Încă nu se ştie dacă aceste molecule sunt generate de forme primitive de viaţă sau în urma unor procese chimice complexe.

Comentarii -

Rezultatele unui studiu efectuat de către un grup de cercetători italieni şi americani care au analizat date provenind de la 40 spitale din Europa arată că femeile care au avut un infarct înainte de 60 de ani riscă de două ori mai mult să îşi piardă viaţa faţă de bărbaţii în aceeaşi situaţie. Se pare că există cauze de natură hormonală şi genetică.

Comentarii -

Cu ajutorul telescopului ALMA (Atacama Large Millimeter Array) din Chile au fost descoperite pentru prima dată trei exoplanete care iau naştere chiar acum (protoplanete) în jurul unei stele situate la circa 330 de ani-lumină de noi – o stea care are doar o miime din vârsta Soarelui.

Descoperirea de noi planete în afară sistemului solar, aşa-numitele exoplanete, nu mai reprezintă o surpriză. Au fost deja catalogate mii de astfel de planete, mai ales datorită studiilor efectuate cu ajutorul telescopului Kepler. Totuşi, noua descoperire a trei planete nou-născute a generat mult entuziasm printre astronomi. Este prima dată când planete în formare în jurul unei stele la rândul ei tinere au fost observate cu o tehnică experimentală care se bazează pa măsurarea semnalelor provenind de la molecule de monoxid de carbon.

Comentarii -