Starea Hoyle este produsă prin „procesul triplu-alfa” în interiorul stelelor. Două particule alfa fuzionează pentru a forma un atom de beriliu, ulterior o a treia particulă fuzionează cu acest atom, formând ceea ce se numește „starea Hoyle”.
Credit: Epelbaum, et al.
Cum ia naștere nucleul de carbon-12? Un grup de cercetători care a folosit un super-computer și algoritmi de inteligență artificială au încercat să răspundă la această întrebare: nucleul poate să ia naștere în condiții extreme de temperatură și densitate, precum cele din centrul stelelor, sau în explozii de supernove, din unirea inițială a trei nuclee de heliu-4.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Gaură neagră - reprezentare artistică
Găurile negre au înspăimântat o parte din publicul care aştepta pornirea acceleratorului de la Geneva în 2008. S-a făcut multă vâlvă atunci, legată de probabilitatea, mică dar nu zero, de a se forma găuri negre în urma coliziunilor protonilor de mare energie la LHC.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetătorii au descoperit în galaxia noastră opt noi surse de raze X emise de sisteme binare formate dintr-o gaură neagră și o stea normală. Aceștia au reușit să studieze ecoul razelor X, un fenomen interesant care permite cercetătorilor să „măsoare” găurile negre și să înțeleagă mai bine cum funcționează.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pe măsură ce neutrinii se deplasează prin interiorul Pământului, aceștia oscilează.
Graficul de mai sus arată probabilitatea ca un neutrin miuonic (în roșu) produs la Fermilab să oscileze într-un neutrin tauonic (în albastru), un neutrin electronic (în verde) ori într-un neutrino steril (în gri).
Credit imagine: APS/Carin Cain
Proiectul de cercetare colaborativ MicroBooNE a reușit să obțină un rezultat foarte important în studiul neutrinilor: caracterizarea modului în care aceștia interacționează în argon în funcție de energie. Este un rezultat important care va fi folosit în viitorul proiect, DUNE, care-și propune descifrarea misterului acestor fantomatice particule.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Heliul kaonic este un atom exotic, în care kaonii înlocuiesc electronii. Studiul acestui atom este important, întrucât ajută la înțelegerea interacțiunii nucleare tari. În cadrul unui experiment efectuat în Japonia s-a reușit cea mai precisă măsurătoare din lume a heliului kaonic.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un nou model matematic arată că la circa o picosecundă (10−12 s) după Big Bang ar fi putut lua naștere gravitoni masivi, care să reprezinte în prezent materia întunecată din univers. Acest model are însă nevoie de extra-dimensiuni (în prezent vorbim de 4 dimensiuni, trei spațiale și una temporală).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Găurile negre sunt obiecte extrem de misterioase și încă nu știm ce se întâmplă în interiorul acestora. Paradoxul informației a stârnit multe discuții în lumea științifică: ce se întâmplă cu informația asociată obiectelor care cad în interiorul găurii negre? Se pierde sau nu?
În două recente articole a fost propusă o soluție care ia în calcul câmpul gravitațional: „părul cuantic”.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Există hidrogen în roiurile de galaxii care este extrem de cald, având temperaturi de circa 10 milioane Kelvin. Cum este posibil una ca asta? Nu ar trebui să existe un gaz așa de cald. Pentru a dezlega acest mister oamenii de știință au folosit 196 de lasere, recreând condițiile care au dat naștere acestui fenomen.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Coliziune stele neutronice (simulare)
Studiul undelor gravitaționale emise pe timpul coliziunilor dintre stele neutronice ar putea ajuta în descifrarea misterului energiei întunecate. Dar este energia întunecată reală sau este un indiciu al unei teorii care modifică teoria relativității generale a lui Einstein?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Dedic acest articol colegilor și populației din Ucraina.
Detectorul de silicon (Silicon Drift Detectors - SDD), care execută măsurători spectroscopice de mare precizie
Studiul atomilor exotici este foarte important pentru a înțelege interacțiunea nucleară tare. În acest context proiectul de cercetare SIDDHARTA-2 la acceleratorul DAFNE de la Frascati, Italia, are un obiectiv ambițios: prima măsurare a deuteriului kaonic, un atom în care electronii sunt înlocuiți de kaoni, particule care conțin un quarc „strange”.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
KATRIN. Credit imagine: www.kit.edu
Neutrinii, particule elementare care fac parte din modelul standard al fizicii moderne, sunt cele mai misterioase particule dintre cele pe care le cunoaștem. Au o masă atât de mică, încât nu am reușit s-o măsurăm până în prezent. Am putea spune că vorbim despre insuportabila ușurătate a... neutrinilor, parafrazându-l pe Kundera :).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
LISA (concepție NASA)
Undele gravitaționale ce provin din spațiu reprezintă o sursă de informații incredibil de importantă pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine universul.
În 2037 se plănuiește lansarea în spațiu a unui nou detector de unde gravitaționale, LISA (Laser Interferometer Space Antenna), care va fi capabil să măsoare unde gravitaționale care provin de la noi surse, asimetrice, ce ar putea să ne dea informații despre noi câmpuri de energie sau care ar putea contribui la teorii dincolo de relativitatea generală a lui Einstein.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Ce se întâmplă cu organismul uman când ne scufundăm la adâncimi din ce în ce mai mari? Care sunt limitele acestuia? Ce soluţii au fost adoptate pentru a se reuşi depăşirea acestor limite naturale?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Fizica cuantică este la baza unor noi tehnologii, computerul cuantic, care se bazează pe qubit - un sistem care folosește suprapunerea de stări. Menținerea îndelungată a unui qubit este însă dificilă, datorată așa-numitei decoerențe. În acest context noul record obținut de un grup de cercetători care a folosit carbură de siliciu (carborundum) și lasere este remarcabil: 5 secunde.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În imaginea din stânga: imagine a galaxiei Andromeda. În dreapta: roiul globular B023-G78, unde a fost identificată gaura neagră.
Credit: Iván Éder, https://www.astroeder.com/; HST ACS/HRC
Cum iau naștere găurile negre super-masive, cu masă enormă, este încă un mister. În acest context descoperirea recentă a unei noi găuri negre cu masa de circa 100.000 de ori cea a Soarelui, deci nici foarte mare, dar nici mică, este extrem de interesantă, atât pentru a se înțelege mai bine găurile negre, cât și procesul de formare a galaxiilor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Rețeaua de magnetometre GNOME
GNOME este un proiect de cercetare științifică bazat pe o rețea de detectoare de materie întunecată, magnetometre foarte sensibile, răspândite în întreagă lume. Au fost recent publicate primele rezultate după 100 de zile de măsurători; materia întunecată nu a fost descoperită, însă au fost puse noi limite asupra posibilelor caracteristici ale acesteia.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu