Miercuri, 4 octombrie 2006, România se afla la mai puțin de trei luni de intrarea în Uniunea Europeană, iar schimbarea se simțea deopotrivă în instituțiile statului și în economie. Parlamentul instala conduceri noi la cele două mari servicii de informații, deficitul comercial creștea cu peste 40%, companii internaționale tatonau industria românească, iar pentru șoferi apărea o veste mai plăcută: carburanții se ieftineau.
Parlamentul îi numea în aceeași zi pe George Maior la conducerea SRI și pe Claudiu Săftoiu la conducerea SIE. Maior, senator PSD și fost secretar de stat în Ministerul Apărării, obținea 285 de voturi pentru și 123 împotrivă. Numirea sa era neobișnuită politic: președintele Traian Băsescu alesese pentru conducerea principalului serviciu intern de informații un parlamentar al opoziției. Claudiu Săftoiu venea, dimpotrivă, direct de la Cotroceni, unde fusese consilier prezidențial. Hotărârile de numire au fost adoptate în ședința comună a celor două Camere din 4 octombrie. Pentru Maior începea un mandat foarte lung: avea să conducă SRI până în ianuarie 2015.
În economie, una dintre cifrele care descriau cel mai bine dezechilibrele creșterii rapide din acei ani era cea a comerțului exterior. În primele opt luni din 2006, deficitul comercial ajunsese la aproximativ 6,48 miliarde de euro dacă exporturile și importurile erau calculate în prețuri FOB, în creștere cu peste 44% față de aceeași perioadă din 2005. România creștea economic repede, salariile și consumul avansau, dar o parte tot mai mare din cererea internă era satisfăcută din importuri. Era una dintre vulnerabilitățile care aveau să însoțească boomul economic de dinaintea crizei din 2008.
Șoferii primeau în schimb o veste imediat vizibilă la pompă. Petrom reducea de la 4 octombrie prețul carburanților cu 8 bani pe litru. Ieftinirea venea într-o perioadă în care prețurile petrolului coborâseră de la maximele atinse în timpul verii. Opt bani par puțini astăzi, dar însemnau aproximativ doi la sută din prețul unui litru de benzină. În România anului 2006, unde parcul auto se mărea rapid și traficul din marile orașe devenea deja o problemă cotidiană, asemenea modificări de preț erau urmărite atent.
Tot în industrie apăreau două semnale despre interesul companiilor occidentale pentru piața românească înaintea aderării. General Electric analiza posibilitatea de a participa la privatizarea Electroputere Craiova, dar și la modernizarea parcului românesc de locomotive. Președintele GE International discutase proiectele cu premierul, Călin Popescu-Tăriceanu. În același timp, producătorul elvețian Stadler semna un memorandum privind o posibilă colaborare cu Astra Vagoane Călători Arad. Nu erau încă investiții certe, dar interesul era grăitor: infrastructura feroviară și industria de material rulant deveneau o piață atractivă într-o țară care urma să intre în UE.
Internetul românesc își arăta, între timp, și partea mai puțin plăcută. BitDefender, produs al companiei românești Softwin, avertiza asupra amenințărilor informatice din ultimele trei luni. Fuseseră identificate peste 50.000 de aplicații malware noi, iar răspândirea prin fișiere descărcate de pe Internet devenea una dintre metodele importante de infectare. Avertismentul surprinde bine momentul: conexiunile broadband deveneau tot mai răspândite în România, descărcarea de programe și fișiere creștea rapid, iar securitatea informatică începea să devină o problemă de masă, nu doar una pentru specialiști.
În lume:
La Stockholm era anunțat Premiul Nobel pentru Chimie din 2006. Laureatul era biochimistul american Roger D. Kornberg, recompensat pentru cercetările privind baza moleculară a transcripției la organismele eucariote. Pe scurt, Kornberg explicase la nivel structural mecanismul prin care informația din ADN este copiată în ARN, etapă indispensabilă pentru ca instrucțiunile genetice să poată fi folosite de celule. Cercetarea sa făcuse posibilă inclusiv vizualizarea detaliată a „mașinăriei” moleculare care citește genele. Premiul avea și o particularitate: tatăl său, Arthur Kornberg, primise Nobelul pentru Fiziologie sau Medicină în 1959 pentru cercetări fundamentale privind ADN-ul.
