Miercuri, 13 septembrie 2006, Parlamentul încerca să stabilească cine răspundea pentru fuga lui Omar Hayssam, în timp ce o altă dramă, mai puțin spectaculoasă, devenea vizibilă în cifrele despre copiii români rămași singuri în străinătate. În viața cotidiană, Internetul începea să schimbe nu doar comunicarea, ci și felul în care circulau mărfurile. Iar seara, Steaua obținea la Kiev una dintre marile victorii europene ale fotbalului românesc.
Comisia parlamentară de control al SRI anunța că serviciul de informații nu putea fi considerat răspunzător pentru dispariția lui Omar Hayssam. După eliberarea omului de afaceri siriano-român din arest, nu existase o hotărâre judecătorească prin care SRI să fie însărcinat să-l urmărească, iar procurorul de caz nu ceruse un asemenea mandat. Concluzia nu lămurea însă întrebarea centrală: cum putuse să fugă din țară principalul acuzat de organizarea răpirii celor trei jurnaliști români în Irak? Scandalul provocase deja demisia procurorului general și a șefilor SRI și SIE. Hayssam avea să fie condamnat în 2007 la 20 de ani de închisoare și readus în România abia în 2013.
O altă consecință a migrației românești ieșea la suprafață prin situația minorilor neînsoțiți. Peste 1.500 de copii români se aflau numai în sistemul de protecție socială din Italia, iar repatrierea lor era blocată de absența unui acord bilateral, negociat fără rezultat încă din 2004. Cu Spania și Franța existau deja mecanisme de cooperare, însă cazul italian arăta cât de puțin pregătite erau instituțiile pentru efectele sociale ale plecării masive la muncă în Occident. Înțelegerea cu Italia avea să fie încheiată abia în 2008.
Internetul modifica între timp o activitate aparent tradițională: poșta. E-mailul și chatul înlocuiau o parte din corespondența pe hârtie, dar comerțul online trimitea tot mai multe colete către firmele de curierat. Piața era estimată la aproximativ 100 de milioane de euro, iar numărul trimiterilor Express crescuse în 2005 cu 410% față de anul precedent. Băncile, firmele de asigurări, operatorii de telefonie și importatorii auto se numărau printre clienții importanți. Era o imagine timpurie a economiei construite astăzi în jurul comenzilor online și al livrării la domiciliu.
Din 23.303 școli și grădinițe, numai 13.257 primiseră autorizație sanitară. Peste 8.300 nu aveau alimentare cu apă, iar aproape 6.800 nu dispuneau de instalații sanitare decente. În plus, aproximativ 4.000 de clădiri fuseseră ori urmau să fie retrocedate. La aceste lipsuri se adăuga conflictul salarial: cele trei mari federații sindicale cereau majorări cumulate de 60% până la sfârșitul lui 2008, în timp ce Guvernul oferea 14% pentru 2007. Sindicatele anunțau un miting la București chiar în ziua festivităților de deschidere, deși cursurile urmau să înceapă normal în lunea următoare.
În sport, Steaua revenea după zece ani în grupele Ligii Campionilor și începea spectaculos: 4-1 în deplasare cu Dinamo Kiev. După această victorie și după succesul lui Lyon cu 2-0 în fața lui Real Madrid, echipa bucureșteană încheia prima etapă pe primul loc în grupă. Entuziasmul avea să fie temperat în meciurile următoare: Steaua a terminat grupa pe locul al treilea, cu cinci puncte, și a continuat în Cupa UEFA.
În lume:
La Montreal, un bărbat înarmat a deschis focul la colegiul Dawson. O studentă de 18 ani a fost ucisă, iar alte 19 persoane au fost rănite; atacatorul a murit după confruntarea cu poliția. Atacul readucea în discuție accesul la arme și vulnerabilitatea instituțiilor de învățământ, într-un oraș care mai trecuse prin două atacuri mortale în campusuri.
Tot în acea zi începea efectiv unul dintre marile proiecte ale genomicii medicale. Cercetătorii americani anunțau că faza-pilot a The Cancer Genome Atlas va studia cancerele pulmonar, ovarian și glioblastomul. Scopul era identificarea modificărilor genetice caracteristice tumorilor și publicarea datelor pentru întreaga comunitate științifică. Alegerea din 13 septembrie a transformat o inițiativă lansată cu un an înainte într-un program concret de cercetare. Până la încheierea sa, proiectul avea să descrie peste 20.000 de probe provenite din 33 de tipuri de cancer, devenind o resursă fundamentală a oncologiei moderne.
