Marți, 12 septembrie 2006, criza de la vârful Armatei devenea una dintre cele mai serioase confruntări instituționale ale anului. Ministrul Apărării era suspendat, șeful Statului Major trecea în rezervă, iar în Parlament continua disputa asupra controlului numirii procurorilor ce urmau să conducă parchetele. Dincolo de politică, apropierea începerii școlii găsea Bucureștiul cu șantiere în unitățile de învățământ și mii de copii fără loc la grădiniță.
Traian Băsescu a semnat decretul prin care Teodor Atanasiu era suspendat din funcția de ministru al Apărării. Președinția invoca necesitatea de a elimina orice suspiciune că ministrul ar putea influența ancheta declanșată după două plângeri penale, mai ales că urmau să fie audiați oameni din subordinea sa. Suspendarea nu însemna stabilirea vinovăției. În aceeași zi, generalul Eugen Bădălan, aflat și el sub urmărire penală într-un alt dosar, a fost trecut în rezervă la cererea sa, iar viceamiralul Gheorghe Marin a fost numit șef al Statului Major General.
Privită din perspectiva a ceea ce a urmat, suspendarea lui Atanasiu a avut un epilog complicat. La 6 octombrie, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, după ce ancheta nu a stabilit săvârșirea unei infracțiuni. El nu a revenit însă la conducerea ministerului, dându-și demisia la 25 octombrie.
În Parlament se încheia, cel puțin pentru moment, o altă dispută începută în zilele precedente. Camera Deputaților nu a strâns numărul de voturi necesar pentru proiectul care ar fi transferat către Consiliul Superior al Magistraturii dreptul de a propune procurorul general și șefii DNA și DIICOT. Rămânea astfel în vigoare sistemul prin care aceștia erau numiți de președinte la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Proiectul urma să ajungă și la Senat.
Cu trei zile înainte de începerea anului școlar, mai multe școli din București intrate în reparații capitale printr-un program finanțat de Banca Europeană de Investiții nu urmau să fie gata la timp, iar elevii trebuiau mutați temporar în alte clădiri. Problema și mai mare era la grădinițe: aproximativ 14.000 de copii nu prinseseră un loc în toamna lui 2006. Modernizarea infrastructurii nu ținea pasul cu cererea.
În economie, România încerca să transforme dezvoltarea rapidă a sectorului IT într-o marcă de export. Guvernul lansa în dezbatere prima strategie de branding sectorial pentru tehnologia informației, iar exporturile de produse și servicii IT erau estimate la circa 350 de milioane de euro în 2006. Sectorul crescuse, în medie, cu aproximativ 25% anual în ultimii cinci ani, iar exporturile de software și servicii avansau cu circa 22% pe an. Era o încercare explicită de a vinde în exterior și competență tehnologică românească.
Aderarea la UE urma să se simtă și într-un loc mai puțin solemn: tarabele cu haine ieftine. România trebuia să preia limitările europene temporare aplicate anumitor importuri textile din China, iar producătorii locali sperau la o reducere a concurenței produselor foarte ieftine. Pentru numeroși cumpărători și mici comercianți, perspectiva însemna însă prețuri mai mari. Temerea că „chinezăriile” ar putea dispărea s-a dovedit exagerată: restricțiile erau temporare, până la sfârșitul lui 2007, iar China a rămas în acel an sursa a 38,7% din importurile extra-UE de textile, îmbrăcăminte și produse din piele. Episodul arăta cât de concret avea aderarea să schimbe regulile pieței.
În lume:
La Universitatea din Regensburg, Papa Benedict al XVI-lea ținea conferința „Credință, rațiune și universitate”. Discutând relația dintre religie, rațiune și violență, papa cita un dialog medieval în care împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleologul îi spune unui interlocutor persan: „Arată-mi ce a adus Mahomed nou și vei găsi numai lucruri rele și inumane”, evocând apoi răspândirea credinței „prin sabie”. Benedict preciza chiar în discurs că formularea împăratului avea o bruschețe pe care o considera inacceptabilă, dar citatul avea să eclipseze argumentul filozofic al conferinței și să provoace, în zilele următoare, proteste și o controversă internațională. Ideea centrală urmărită de Benedict era că răspândirea credinței prin violență este contrară rațiunii și, implicit, naturii lui Dumnezeu.
La Damasc, patru oameni înarmați au atacat Ambasada Statelor Unite cu arme automate, grenade și o mașină-capcană care nu a explodat. Niciun diplomat american nu a fost rănit, iar forțele siriene au oprit atacul.
În tehnologie, Apple lansa iTunes 7 și începea, în Statele Unite, să vândă filme de lungmetraj prin iTunes Store. Compania prezenta și un dispozitiv numit provizoriu „iTV”, conceput pentru redarea pe televizor a conținutului digital cumpărat online. Produsul avea să fie lansat câteva luni mai târziu sub numele Apple TV, un pas timpuriu către mutarea distribuției de filme de pe suporturi fizice spre Internet.
