Luni, 11 septembrie 2006, România primea o veste economică aproape imposibil de imaginat cu doar câțiva ani înainte: prețurile de consum scăzuseră ușor în august, prima lună de deflație de după 1989. În același timp, Bruxellesul avertiza că proiectul Agenției Naționale de Integritate fusese slăbit în Parlament, iar la vârful Armatei se pregătea o schimbare. Ziua era dominată și în România de comemorarea a cinci ani de la atentatele din Statele Unite.
Președintele României era Traian Băsescu, iar prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu. Cursul comunicat pentru un euro era de 3,5176 lei.
Datele Institutului Național de Statistică arătau că prețurile de consum scăzuseră în august cu 0,07% față de iulie. Era prima lună de deflație înregistrată după 1989. Explicația venea mai ales din ieftinirea sezonieră a alimentelor, cu 0,85%, în special a fructelor și legumelor, în timp ce serviciile și mărfurile nealimentare continuau să se scumpească. Țigările crescuseră cu 1,2%, iar combustibilii cu 0,7%. „Deflația” trebuia așadar citită cu prudență: nu însemna că România intrase într-o perioadă generală de scădere a prețurilor. Inflația anuală era încă de aproximativ 6%, dar rezultatul din august arăta cât de mult se schimbase economia față de anii în care inflația cu două sau chiar trei cifre fusese una dintre experiențele cotidiene ale tranziției.
În politică, proiectul Agenției Naționale de Integritate provoca o intervenție neobișnuit de directă de la Bruxelles. Comisarii europeni Franco Frattini și Olli Rehn trimiseseră liderilor coaliției de guvernare o scrisoare în care se declarau îngrijorați de modificările făcute în Parlament proiectului pregătit de Ministerul Justiției. Agenția trebuia să verifice averile, conflictele de interese și incompatibilitățile demnitarilor, iar forma inițială era considerată parte a angajamentelor asumate de România în negocierile de aderare. Mesajul european venea cu doar două săptămâni înaintea raportului decisiv al Comisiei privind aderarea din 2007 și arăta că lupta anticorupție nu mai era doar o dispută internă. Proiectul nu avea să dispară: Agenția Națională de Integritate a fost înființată prin Legea 144 din 21 mai 2007, după intrarea României în Uniunea Europeană.
La conducerea Armatei, cazul generalului Eugen Bădălan, despre care se aflase cu câteva zile înainte că era urmărit penal, producea deja consecințe instituționale. Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, și premierul îi ceruseră președintelui înlocuirea șefului Statului Major General. Bădălan susținea într-o conferință de presă că acel contract cu Tofan Group fusese legal și anunța că, dacă urma să plece din funcție, prefera trecerea în rezervă. Exact asta avea să se întâmple a doua zi: la 12 septembrie, Traian Băsescu a acceptat trecerea sa în rezervă, iar funcția urma să fie preluată de viceamiralul Gheorghe Marin.
O altă știre spunea mult despre Bucureștiul care se imagina pe sine în plină transformare imobiliară. Compania Națională de Investiții solicita Guvernului un teren de 10.000 de metri pătrați lângă Casa Radio, unde investitorul proiectului Dâmbovița Center urma să ridice, pe cheltuiala sa, o clădire de birouri pentru autorități. Întregul proiect era evaluat atunci la aproximativ 150 de milioane de euro, iar negocierile pentru relansarea lui erau prezentate ca fiind aproape de final. Viitorul avea să arate însă cât de fragile erau asemenea promisiuni: lucrările au început în 2008, dar s-au oprit în 2009, în timpul crizei financiare, iar uriașa structură de pe Splaiul Dâmboviței a rămas unul dintre cele mai vizibile proiecte neterminate ale Capitalei.
În lume:
La New York, familiile victimelor, pompierii și polițiștii se adunau la Ground Zero pentru a marca cinci ani de la atentatele din 11 septembrie 2001. La ora 8:46, momentul în care primul avion lovise World Trade Center, s-a ținut un minut de reculegere, urmat de citirea numelor celor aproape 3.000 de victime. Seara, George W. Bush s-a adresat națiunii din Biroul Oval, afirmând că Statele Unite erau mai sigure decât în 2001, dar nu încă în siguranță, și prezentând din nou lupta împotriva terorismului drept conflictul central al epocii. La București, președintele, premierul și reprezentanți diplomatici participau la o ceremonie la Teatrul Național, dedicată victimelor terorismului din întreaga lume.
