Sâmbătă, 9 septembrie 2006, două anchete penale ajungeau în centrul agendei publice: omul de afaceri Dinu Patriciu era trimis în judecată în dosarul Rompetrol, iar șeful Statului Major General era urmărit penal într-o afacere cu tehnică militară și anvelope. Dincolo de dosarele sonore, România afișa o creștere economică de peste 7%, construia mai multe locuințe și făcea primii pași spre măsurarea profesionistă a audienței pe Internet. La câteva străzi de centrul prosper al Bucureștiului, zeci de oameni trăiau însă într-o clădire fără apă și utilități.
Procurorii DIICOT finalizaseră lunga anchetă Rompetrol și îi trimiteau în judecată pe Dinu Patriciu și alte 11 persoane, între care funcționari ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, fostul ministru Sorin Pantiș și jurnalistul Sorin Roșca Stănescu. Acuzațiile priveau două componente: creanța deținută de Rompetrol asupra Libiei și tranzacțiile cu acțiuni Rompetrol Rafinare. Procurorii vorbeau despre delapidare, spălare de bani, manipularea pieței și folosirea informațiilor privilegiate, estimând prejudicii de 85 de milioane de dolari în primul caz și șapte milioane în al doilea. Patriciu respingea acuzațiile și numea trimiterea în judecată o diversiune. Procesul avea să dureze opt ani. Patriciu a fost achitat în primă instanță în 2012 și a murit înaintea hotărârii definitive. În octombrie 2014, Curtea de Apel București a încetat procesul în cazul său, dar i-a condamnat definitiv pe Sorin Roșca Stănescu la doi ani și patru luni de închisoare și pe fostul ministru Sorin Pantiș la doi ani și opt luni.
În aceeași zi, Direcția Națională Anticorupție confirma începerea urmăririi penale împotriva generalului Eugen Bădălan, șeful Statului Major General, și a altor 12 ofițeri. Ancheta privea un contract încheiat în 2000 între Forțele Terestre și Tofan Group: Armata cedase aproximativ 4.000 de autovehicule scoase din uz și primise în schimb 6.000 de anvelope. Ministerul Apărării susținea că schimbul fusese păgubos, iar procurorii cercetau un posibil abuz în serviciu. La data respectivă era vorba despre acuzații, nu despre o vinovăție stabilită. Cazul avea însă un efect instituțional imediat: Bădălan urma să fie îndepărtat de la conducerea Statului Major, după cum consemna presa la începutul săptămânii următoare.
Datele economice descriau o țară aflată într-o expansiune accelerată. Produsul intern brut crescuse în primul semestru cu 7,4% față de aceeași perioadă din 2005, susținut de servicii, construcții și industrie. Fuseseră terminate aproximativ 12.000 de locuințe, cu 6,2% mai multe decât cu un an înainte, și se eliberaseră aproape 95.000 de autorizații de construire. Președintele INS estima că avansul economiei putea depăși 7% pe întregul an. Cifrele surprindeau bine optimismul perioadei premergătoare aderării la Uniunea Europeană, dar nu anticipau cât de vulnerabilă avea să se dovedească economia la criza internațională izbucnită doi ani mai târziu. Buletinul statistic era rezumat de presa economică a zilei.
Prosperitatea era distribuită foarte inegal. În centrul Bucureștiului, 19 copii și 23 de adulți erau evacuați dintr-un imobil fără apă și utilități, cu parterul folosit drept toaletă și curtea blocată de tone de gunoi. Autoritățile ofereau centre maternale, centre de plasament și un adăpost de noapte, însă locatarii refuzau sprijinul. Relatarea despre clădirea devenită focar de infecție arăta ce rămânea în afara statisticilor despre creștere: sărăcie extremă, copii trimiși la cerșit și servicii sociale incapabile să câștige încrederea celor cărora li se adresau.
Internetul românesc începea, în același timp, să fie tratat ca o piață media matură. Biroul Român de Audit al Tirajelor anunța un sistem independent pentru măsurarea traficului site-urilor, a audienței și a profilului demografic al utilizatorilor. Proiectul, sprijinit de 37 de editori, agenții și clienți de publicitate, urma să numere vizitatorii unici, afișările și traseul utilizatorilor prin site-uri. Standardizarea propusă de BRAT marca trecerea de la Internetul privit ca mediu experimental la unul în care audiența putea fi măsurată și vândută publicitar.
În lume:
Naveta spațială Atlantis a decolat de la Centrul Spațial Kennedy în misiunea STS-115, cu șase astronauți la bord. Zborul relua asamblarea Stației Spațiale Internaționale după o pauză de patru ani provocată de dezastrul navetei Columbia. Echipajul a transportat segmentul P3/P4 al structurii orbitale și două mari panouri solare, extinzând capacitatea energetică a stației. Lansarea din 9 septembrie, la ora 11:15 EDT, a deschis o misiune de aproape 12 zile și 187 de orbite, potrivit fișei oficiale NASA. Nu era doar revenirea unei navete în spațiu, ci reluarea efectivă a construcției celui mai amplu laborator orbital realizat prin cooperare internațională.
