Joi, 7 septembrie 2006, România oferea două imagini aproape opuse despre felul în care se moderniza. Banca Mondială o plasa între economiile cu cel mai rapid ritm al reformelor, dar pe Autostrada Transilvania, după doi ani de la semnarea contractului, lucrările se desfășurau pe numai nouă kilometri. În sănătate, o piesă importantă a reformei întârzia, iar în Parlament se redeschidea disputa privind controlul asupra numirii procurorilor de rang înalt.
În Doing Business 2007, România ocupa locul al doilea, după Georgia, între economiile care făcuseră cele mai consistente reforme într-un an. Fuseseră înregistrate schimbări în șase dintre cele zece domenii analizate. Printre ele se aflau simplificarea autorizării construcțiilor, modificarea legislației muncii și reducerea birocrației pentru comerțul internațional. Timpul necesar formalităților de export fusese redus la 14 zile, iar numărul documentelor de export ajunsese la patru. Evaluarea era cu atât mai importantă cu cât România se pregătea să intre în Uniunea Europeană peste mai puțin de patru luni.
Situația stătea rău în ce privește Autostrada Transilvania. Contractul cu Bechtel, semnat în 2004, prevedea construirea a 415 kilometri pentru aproximativ 2,2 miliarde de euro. După doi ani, se lucra în aliniament continuu pe numai nouă kilometri, între Tureni, Săndulești și Petrești, deși statul plătise un avans de circa 20% din valoarea contractului. Revizuirea înțelegerii economisise teoretic 126 de milioane de euro, dar Ministerul Transporturilor achitase peste șase milioane de euro pentru penalități, transportul utilajelor și indisponibilizarea lor în perioada în care lucrările fuseseră suspendate. Termenul oficial de finalizare rămânea 2013.
În justiție, Comisia juridică a Camerei Deputaților aprobase cu 13 voturi la 12 un proiect care schimba mecanismul de numire a marilor procurori. Procurorul general, conducerea DNA și șefii DIICOT urmau să fie numiți de președinte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, nu la propunerea ministrului Justiției. Susținătorii modificării invocau independența procurorilor față de un ministru politic. Votul foarte strâns arăta însă cât de disputată rămânea arhitectura instituțională a justiției tocmai în perioada în care reforma domeniului era examinată atent de Bruxelles.
Și reforma sanitară se lovea de termene ratate. Ministrul, Eugen Nicolăescu, promisese inițial pentru 30 iunie, apoi pentru 1 septembrie, definitivarea pachetului de bază al serviciilor medicale. La 7 septembrie documentul nu era gata și se estima că ar putea intra în aplicare abia la începutul lui 2007. Aproximativ 50 de specialiști lucrau la definirea serviciilor, după care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuia să confrunte costurile cu fondurile disponibile. Nici lista medicamentelor compensate și gratuite nu fusese finalizată.
În lume:
În Marea Britanie, Tony Blair anunța că va părăsi funcția de prim-ministru în cel mult un an și că următoarea conferință a Partidului Laburist urma să fie ultima sa conferință ca lider. Declarația venea după demisii în interiorul guvernului și presiuni tot mai mari din propriul partid. Blair conducea guvernul britanic din 1997; avea să plece efectiv în iunie 2007, fiind înlocuit de Gordon Brown.
În astronomie era anunțată descoperirea lui CHXR 73 B, un corp aflat la granița dificil de trasat dintre planetă și pitică brună. Observat cu telescopul spațial Hubble, obiectul avea o masă estimată la aproximativ 12 mase joviene și se afla la circa 210 unități astronomice de o stea foarte tânără din regiunea Chamaeleon I. Cercetătorii considerau că distanța enormă față de stea făcea puțin probabilă formarea sa într-un disc protoplanetar și îl interpretau mai degrabă drept o pitică brună extrem de ușoară decât drept o planetă.
