Sâmbăta de 2 septembrie 2006 aducea în prim-plan conflictele din jurul instituțiilor de forță, dar și câteva imagini foarte concrete ale României de atunci: un restaurant ilegal demolat cu scandal în Herăstrău, lucrări întârziate pe principala autostradă a țării și români plecați la muncă în Italia, unde promisiunea unui câștig mai bun se transforma uneori în exploatare. Seara, naționala de fotbal avea să încheie frustrant primul meci din preliminariile EURO 2008.
La Costinești, unde se desfășura școala de vară a tinerilor democrați, Traian Băsescu critica reorganizarea serviciilor speciale pregătită de Guvern. Varianta Executivului transforma Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază în structuri subordonate unor ministere. Presa relata, citând surse din PD, că președintele lua în calcul să renunțe la serviciile SPP și să creeze o structură separată, destinată protecției șefului statului și a demnitarilor străini. Dincolo de detaliile administrative, disputa privea controlul asupra unor instituții sensibile și arăta neîncrederea tot mai accentuată dintre Cotroceni și Guvern.
O altă confruntare îl avea în centru pe ministrul Apărării, Teodor Atanasiu. O comisie specială de la Cotroceni, constituită după sesizarea Parchetului, urma să recomande suspendarea acestuia, potrivit unor surse neoficiale citate în presa zilei. Atanasiu era cercetat pentru abuz în serviciu după declarațiile din care rezulta că Direcția generală de informații a apărării ar fi supravegheat Palatul Cotroceni și l-ar fi informat pe ministru. La 2 septembrie nu exista încă o hotărâre prezidențială, ci doar perspectiva unei măsuri care putea amplifica ruptura dintre cele două tabere ale puterii.
La București, autoritatea publică se manifesta într-o formă mult mai vizibilă. Inspectorii Primăriei Sectorului 1 au început demolarea restaurantului de lux ridicat fără autorizație pe malul Lacului Herăstrău de Dumitru Dragomir, deputat PRM și președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal. Construcția era evaluată la aproximativ 550.000 de euro. Dragomir a cerut oprirea acțiunii și a susținut că era victima unei răfuieli politice; administrația locală a răspuns că problema nu era contractul pentru teren, ci lipsa autorizației de construire. În cele din urmă, proprietarul a acceptat să demonteze singur clădirea, pentru a mai salva ceva din investiție.
Pe autostrada București–Pitești, o promisiune administrativă se lovea de realitatea din teren. Lucrările pe sensul către Capitală fuseseră anunțate ca încheiate la 1 septembrie, dar termenul a fost mutat pentru 5 septembrie. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, amenința cu sancțiuni conducerea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, deoarece data fusese comunicată fără o verificare suficientă. Ploile întârziaseră constructorul, iar pedeapsa putea merge de la reducerea salariului până la demiterea directorului general.
Una dintre cele mai puternice relatări ale zilei venea însă din Italia. Jurnalistul Fabrizio Gatti petrecuse șapte zile sub acoperire printre muncitorii sezonieri din Puglia, prezentându-se drept imigrant român. Reportajul descria peste 5.000 de străini cazați în condiții mizere, obligați să muncească de dimineața până la lăsarea întunericului pentru 20 de euro pe zi, uneori fără să-și primească banii și expuși violenței supraveghetorilor. Românii apăreau aici nu ca beneficiari ai mirajului occidental, ci ca forță de muncă vulnerabilă.
În sport, România a început preliminariile EURO 2008 cu un egal care a semănat cu o înfrângere. La Constanța, Laurențiu Roșu a deschis scorul în minutul 40, iar Ciprian Marica a făcut 2–0 în minutul 54. Bulgaria a revenit prin două goluri ale lui Martin Petrov, marcate în minutele 82 și 83, și a plecat cu un punct. Cronica UEFA surprindea exact proporțiile ratării: oaspeții obținuseră un egal puțin probabil după ce fuseseră dominați aproape tot meciul. Privit din prezent, rezultatul nu a avut consecințele dezastruoase anticipate atunci: România avea să câștige grupa, înaintea Olandei.
În lume:
În Afganistan, un avion britanic de recunoaștere Nimrod MR2 s-a prăbușit în timpul unei misiuni de sprijin pentru forțele NATO, iar toate cele 14 persoane aflate la bord au murit. Autoritățile britanice au precizat că nu existau indicii privind un atac inamic. Investigația ulterioară a stabilit că aparatul fusese distrus de un incendiu izbucnit la scurt timp după realimentarea în aer; raportul independent publicat în 2009 avea să identifice deficiențe grave în sistemul de siguranță și în administrarea flotei.
Tot pe 2 septembrie, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a sosit la Teheran pentru discuții cu conducerea iraniană. Vizita avea loc imediat după expirarea termenului stabilit de Consiliul de Securitate pentru suspendarea îmbogățirii uraniului și într-un moment în care Iranul avea un rol important în fragilul armistițiu din Liban. La conferința de presă de a doua zi, Annan și ministrul iranian de Externe au prezentat vizita drept o încercare de cooperare, deși perspectiva sancțiunilor internaționale devenea tot mai concretă.
