În articolul de săptămâna trecută am prezentat informaţii cu privire la metabolismul alcoolului în corpul uman. În cele ce urmează vom prezenta informaţii cu privire la efectele nocive ale alcoolului asupra sistemului nervos. Majoritatea dintre noi a experimentat deja efectele adverse ale unui consum neadecvat de alcool: mers dezechilibrat, discurs neadecvat şi pierderi de memorie.

 

Partea întâi

Oamenii care consumă alcool prezintă tulburări de echilibru, de coordonare şi de gândire, reacţionând mai slab la stimuli, motiv pentru care consumul de alcool înainte de a conduce un vehicul este periculos. Toate acestea apar din cauza modului în care alcoolul afectează creierul şi sistemul nervos central.

Alcoolul influenţează sistemul biochimic al creierului prin afectarea nivelurilor de neurotransmiţători. Neurotransmiţătorii sunt mesageri chimici care transmit semnalele la nivelul zonelor din creier răspunzătoare de controlul emoţiilor, gândirii şi comportamentului. Neurotransmiţătorii sunt fie excitatori (stimulează activitatea electrică de la nivelul creierului), fie inhibitori (scad activitatea electrică de la nivelul creierului). Alcoolul intensifică efectele inhibitorii ale neurotransmiţătorului GABA (acidul gamma amino-butiric) la nivelul creierului care este răspunzător de mişcările lente şi discursul distorsionat adesea întâlnite la persoanele care au consumat alcool. În acelaşi timp, alcoolul inhibă neurotransmiţătorul excitator glutamat conducând la o încetinire psihomotorie. Mai mult, alcoolul creşte concentraţia de dopamină la nivelul centrului de recompensare al creierului creând o senzaţie de plăcere, bucurie, adesea întâlnită la persoanele care consumă alcool. [1]

Consumul de alcool pe termen lung poate produce tulburări neurologice permanente.

Sindromul Wernicke-Korsakoff se caracterizează prin prezenţa unor tulburări persistente de memorie şi cognitive alături de confuzie, ataxie (tulburare a coordonării mişcărilor voluntare) şi nistagmus (stare patologică manifestată prin mişcări oscilatorii, ritmice, în special laterale, ale globurilor oculari, cauzată de contracţiile spastice ale muşchilor ochilor). Un deficit de tiamină (vitamină B1) este responsabil de complexul de simptome manifestat în sindromul Wernicke-Korsakoff, iar orice tulburare care are drept consecinţă o stare nutriţională precară presupune un risc crescut de a dezvolta acest sindrom. Leziunile cerebrale asociate cu sindromul Wernicke-Korsakoff apar cu precădere în rândul pacienţilor malnutriţi în cadrul unui consum abuziv de alcool. [2] Acest lucru presupune existenţa unui efect sinergic destructiv al alcoolului şi al deficitului de tiamină care conduce la apariţia sindromului Wernicke-Korsakoff. În plus, alcoolul interferează cu transportul gastrointestinal activ, iar ciroza duce la scăderea activării pirofosfatului tiaminic din tiamină, cât şi la o capacitate redusă a ficatului de a înmagazina tiamina. [3] Dacă ne referim la simptomele sindromului Wernicke-Korsakoff, acestea sunt atribuite zonelor focale distruse ca urmare a efectelor sinergice ale alcoolului şi deficitului de tiamină.

Neuropatia alcoolică este o altă tulburare neurologică legată de consumul de alcool, manifestată prin tulburări senzitive, motorii, autonomice şi afectarea mersului. Mecanismul patologic exact al neuropatiei alcoolice nu este cunoscut. Separarea consumului de etanol de carenţele nutriţionale şi avitaminoze este dificilă şi rămâne o sursă de dezbatere. Carenţa nutriţională (adesea asociată cu neuropatia alcoolică) şi/sau efectul toxic direct al alcoolului au fost studiate şi implicate în etiologia neuropatiei alcoolice. [4,5] În studiul lor comparativ al pacienţilor alcoolici şi nonalcoolici, Behse şi Buchthal au concluzionat că numai carenţa nutriţională singură nu poate fi responsabilă de apariţia neuropatiei. [6] Monforte a concluzionat că alcoolul este responsabil de toxicitatea asupra sistemului nervos autonomic şi a nervilor periferici într-o manieră dependentă de doză, bazându-se pe studiul ritmului cardiac, al presiunii arteriale şi examinarea electrofiziologică. [7] Independent de carenţa tiaminică, etanolul pare a avea une efect toxic direct asupra nervilor periferici. Dina sugerează că la nivelul nociceptorilor, catecolaminele sunt metabolizate în produşi neurotoxici de către monoaminooxidaza-A. Acest proces poate determina o disfuncţie neuronală care conduce la o durere neuropatică. [8] Polineuropatia alcoolică dureroasă cu pierderea predominantă a fibrelor nervoase scurte şi cu un nivel normal de tiamină vine în sprijinul teoriei conform căreia există un efect neurotoxic direct exercitat de alcool şi metaboliţii săi. [9] Transportul axonal şi proprietăţile citoscheletice sunt deteriorate de către expunerea la etanol. De asemenea, proteinkinazele A şi C ar putea juca un rol în patogeneza polineuropatiei alcoolice dureroase, în special în simptomele dureroase. [10]     

Beriberi reprezintă o boală determinată de deficitul de vitamină B1 căruia îi poate fi asociat un consum cronic de alcool şi se prezintă sub 3 forme: o afectare neurologică, o afectare cardiovasculară şi o manifestare infantilă (formă de boală manifestată în rândul copiilor). Se manifestă prin pierdere ponderală (scădere în greutate), tulburări emoţionale, alterarea percepţiei senzitive, slăbiciune musculară şi durere la nivelul membrelor cu perioade de ritm cardiac neregulat. Edemul (impregnarea cu apă a ţesuturilor organismului) este frecvent întâlnit. McIntyre şi Stanley au descris cazurile a doi pacienţi cu afectare predominant cardiacă în cadrul bolii Beriberi prezentând totodată importanţa consumului de alcool. [11] În prezent, boala Beriberi rămâne o maladie rară mulţumită cunoaşterii etiologiei şi tratamentului rapid instaurat, dar este o boală care afectează sistemul nervos şi în a cărei patogeneză alcoolul joacă un rol important.

Femeile sunt mai vulnerabile decât bărbaţii în ceea ce priveşte consecinţele medicale ale consumului de alcool. De exemplu, femeile alcoolice dezvoltă ciroză [12], cardiomiopatie indusă de alcool (distrugere a muşchiului inimii datorită unui consum excesiv de alcool) [13] şi neuropatie periferică [14] într-un timp mult mai scurt comparativ cu bărbaţii (referindu-ne la numărul de ani de la începutul consumului de alcool).     

Cu ajutorul imaginilor de tomografie computerizată, două studii [15,16] au comparat atrofia cerebrală în rândul femeilor şi bărbaţilor care au consumat alcool (contractarea creierului, reducerea în dimensiuni a acestuia datorită distrugerii celulelor nervoase), un indicator obişnuit al destrucţiei celulare, demonstrând o atrofie marcantă în rândul consumatorilor de alcool în comparaţie cu subiecţii de control. De asemenea, studiile au demonstrat că atât bărbaţii, cât şi femeile prezentau aceleaşi tulburări cognitive şi mnezice (de memorie) ca urmare a consumului de alcool în cantitate mare. [17] Diferenţa a constat în faptul că femeile au raportat un consum excesiv de alcool doar în jumătate din timpul declarat de bărbaţii incluşi în acest studiu ceea ce indică că, în cazul femeilor, creierele lor, ca şi celelalte organe, sunt mai vulnerabile faţă de afectarea indusă de alcool  în comparaţie cu bărbaţii. [18]            

Într-un studiu din 2007 realizat în Rusia [19], a fost comparată performanţa la teste de memorie, luare de decizii, rezolvare de probleme şi alte aspecte ale funcţiei neuropsihologice între un grup de persoane alcoolice (78 de bărbaţi şi 24 de femei) şi un grup de persoane non alcoolice (68 de persoane). Participanţii aveau vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, cu o medie a subiecţilor alcoolici între 30 şi 33 de ani. Fără a surprinde pe nimeni, non alcoolicii au avut rezultate net superioare la teste în comparaţie cu cei care făceau abuz de alcool. Mai mult, femeile alcoolice aveau nevoie de mai mult timp pentru a duce la îndeplinire testele şi rezultate mult mai slabe comparativ cu bărbaţii alcoolici. Şi toate acestea în ciuda faptului că, în medie, femeile alcoolice erau cu 3 ani mai tinere decât bărbaţii alcoolici şi aveau, în medie, antecedente de consum de alcool cu 4 ani mai puţin decât bărbaţii şi 2,5 ani mai puţin de dependenţă de alcool  în comparaţie cu aceştia. „Este clar că populaţia trebuie avertizată de efectul dăunător al abuzului de alcool asupra proceselor cognitive, cu recunoaşterea, totodată a diferenţei dintre sexe”, a concluzionat autorul studiului.

Există un consens privind alcoolismul cronic şi efectul distructiv al acestuia asupra substanţei albe şi substanţei cenuşii de la nivelul creierului, efect ce poate fi detectat neuropatologic, fiind acompaniat de o atrofie cerebrală, reducerea numărului de neuroni, a markerilor gliali, cât şi o deteriorare neuropsihologică. [20, 21] Studiile care au comparat alcoolici cu subiecţi normali (persoane care nu consumă alcool deloc sau doar în cantitate mică) cu ajutorul spectroscopiei RMN (1H-MRS) au demonstrat o scădere a nivelului de N-acetilaspartat (NAA) în zonele cerebrale ale majorităţii alcoolicilor investigaţi. [22, 23, 24] Creşterile spectroscopice ale inozitolului datorită toxicităţii alcoolului alături de devierea altor metaboliţi precum GABA, glutamat şi glutamină au fost raportate. [22, 23, 25, 26]

În 1993 Jensen şi Pakkenberg, de la Laboratorul de cercetare neurologică din Copenhaga au folosit noi tehnici stereologice pentru a face o estimare precisă a numărului total de neuroni de la nivelul neocortexului în cadrul unor creiere obţinute la necropsia a 11 bărbaţi alcoolici cronici şi 11 subiecţi control. Numărul mediu de neuroni neurocorticali nu a diferit în cele două grupuri (alcoolici 23,4 x 10(9) faţă de  23,2 x 10(9)). În privinţa estimării volumelor cerebrale macroscopice, rezultatele au demonstrat o reducere importantă în rândul alcoolicilor faţă de grupul control. Volumul ventriculilor în grupul alcoolicilor era mărit cu 26%, dar fără a avea o importanţă statistică semnificativă (mărirea volumului ventricular apare prin atrofierea cerebrală care permite extinderea ventriculilor în spaţiul ocupat până atunci de celulele atrofiate). [27]

Anumite dovezi sugerează că un consum scăzut până la moderat de alcool ar intensifica pierderea volumului cerebral. [28] Consumul cronic de alcool ar duce şi la creşterea nivelurilor plasmatice de homocisteină (un aminoacid toxic) [29, 30] care ar putea, într-o anumită măsură, să explice crizele epileptice în cazul sevrajului de alcool [31], atrofia indusă de alcool [32] şi tulburările cognitive determinate de alcool [33].

Există mai multe studii care au demonstrat riscul consumului de alcool în apariţia accidentelor vasculare cerebrale. [34, 35, 36, 37, 38, 39]. Forma predominantă de accident vascular cerebral în culturile occidentale este cea ischemică, în timp ce în culturile non-occidentale predomină accidentul vascular cerebral hemoragic. Consumul a mai mult de 2 băuturi alcoolice pe zi creşte riscul accidentului vascular cerebral hemoragic cu aproximativ 50% potrivit Asociaţiei Naţionale de Accident Vascular Cerebral din Statele Unite ale Americii. Alte studii au demonstrat că 1 băutură alcoolică pe zi ar scădea riscul de apariţie al accidentului vascular cerebral, acest efect protector fiind explicat prin faptul că alcoolul ar creşte nivelurile de HDL colesterol (high-density lipoprotein), adesea numit „colesterol bun”. HDL transportă colesterolul la ficat unde este filtrat din sânge şi eliminat. Prea mult colesterol în sânge duce la formarea de plăci la nivelul vaselor de sânge, încetinind circulaţia şi ducând în cele din urmă la accident vascular cerebral. Alcoolul este considerat un „subţietor” mediu al sângelui, prevenind formarea de cheaguri la nivelul vaselor cu apariţia accidentelor vasculare cerebrale. O băutură reprezintă 1 pahar de vin (~ 140 ml de vin), 2 pahare şi jumătate de bere (~350 ml de bere) şi 40ml de lichior.  [40]

Ingestia masivă de alcool duce la scăderea neurogenezei de la nivelul hipocampului prin scăderea proliferării celulelor stem neurale şi a supravieţuirii celulelor noi. [41, 42] Alcoolul scade, de asemenea, numărul de celule în faza S a ciclului celular şi poate bloca celulele în faza G1 a ciclului celular, inhibând astfel proliferarea lor. [41]



Surse:
1 http://science.howstuffworks.com/life/inside-the-mind/human-brain/alcoholism4.htm
2 http://alcalc.oxfordjournals.org/cgi/pmidlookup?view=long&pmid=17959615
3 http://alcalc.oxfordjournals.org/cgi/pmidlookup?view=long&pmid=16384871
4 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3370340/
5 http://journals.lww.com/co-neurology/pages/articleviewer.aspx?year=2011&issue=10000&article=00012&type=abstract
6 http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ana.410020203/abstract
7 http://www.jneurosci.org/content/20/22/8614.full
8 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3378390/
9 http://www.neurology.org/content/56/12/1727.long
10 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16969158
11 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1798841/
12 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3433014
13 http://eurjhf.oxfordjournals.org/content/11/5/453.full.pdf
14 http://alcalc.oxfordjournals.org/content/36/3/271.long
15 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3763773
16 http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1530-0277.1999.tb04038.x/full
17 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7573777
18 http://pubs.niaaa.nih.gov/publications/arh27-2/181-185.htm
19 http://www.webmd.com/mental-health/alcohol-abuse/news/20070423/women-alcohol-brain-damage
20 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9219961?dopt=Abstract
21 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14499312?dopt=Abstract
22 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15608601?dopt=Abstract
23 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15100618?dopt=Abstract
24 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15340856?dopt=Abstract
25 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11410730?dopt=Abstract
26 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10832912?dopt=Abstract
27 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7901529
28 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19330800
29 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11373253
30 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15770107
31 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10976956
32 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12531462
33 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15997414
34 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19715411
35 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19419257
36 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19155763
37 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17825708
38 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17326330
39 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9799959
40 http://www.stroke.org/site/PageServer?pagename=Alcohol
41 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19554644
42 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2890755

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.