Statuie care plângeCa oameni, râdem şi plângem. Dar de ce plângem? De ce râdem? Care este rostul acestor manifestări? Corpul uman suferă modificări importante atunci când radem ori plângem. Plânsul şi rasul ne sunt benefice atât din punct de vedere emoţional, cât şi fizic.

 

 

 

 

PLÂNSUL

Plânsul este un proces mult mai complicat decât şi-ar putea imagina cine la prima vedere. În primul rând există trei feluri diferite de lacrimi. Lacrimile bazale ne ţin ochii lubrifiaţi în mod constant. Lacrimile reflexe sunt secretate când ochii ne sunt iritaţi, cum se întâmplă cu ceapa sau când ne intră ceva în ochi. Cel de-al treilea fel de lacrimi - să le spunem lacrimi emoţionale - sunt produse când al nostru corp reacţionează din punct de vedere emoţional la un stimul.

Fiecare tip de lacrimi conţine concentraţii diferite de substanţe chimice, proteine şi hormoni. Cercetătorii au descoperit că lacrimile emoţionale conţin niveluri mai ridicate de mangan şi hormonul prolactină, lacrimile contribuind la reducerea concentraţiei acestor două substanţe de la nivelul corpului ţinând astfel depresia la distanţă. Majoritatea oamenilor a observat că plânsul îi calmează după ce sunt supăraţi, această relaxare datorându-se în parte substanţelor chimice şi hormonilor care sunt eliberaţi în lacrimi.




Cum se produc lacrimile?

Lacrimile emoţionale necesită un factor declanşator cu impact emoţional pentru a fi activate, ca, de exemplu, pierderea unei persoane dragi. Când emoţiile ne afectează, nervii cranieni trimit semnale la neurotransmiţătorii de la nivelul glandelor lacrimale. Astfel se declanşează plânsul. Cea mai mare glandă producătoare de lacrimi, glanda lacrimală, produce lacrimile emoţionale şi reflexe. Unii cercetători consideră că în timpul stresului emoţional, organismul uman depinde de aceste glande pentru a elibera cantităţi mărite de substanţe chimice şi hormoni.

Există mai multe motive culturale acceptate pentru plânsul în rândul societăţii. Primul motiv acceptat pentru plâns este moartea. Diferite evenimente din viaţa cotidiană, ca de exemplu relaţiile romantice, oferă motive pentru declanşarea plânsului. În mod tradiţional a fost permis femeilor să plângă mai mult decât bărbaților, dar beneficiile plânsului sugerează că şi bărbații ar trebui să plângă mai mult.



RÂSUL

Ca şi plânsul, râsul prezintă anumite variaţiuni, funcţie de ţară şi, deci, cultură. Un anumit eveniment poate fi amuzant într-o ţară, dar fără haz într-o alta. Oamenii afirmă adesea: „Râsul este cel mai bun medicament”, lucru care pare a nu fi departe de adevăr. Atunci când radem, ne exprimă prin expresii faciale şi sunete specifice. Corpul se relaxează. Muşchii diafragmei, abdominali, respiratori, faciali, dorsali (ai spatelui) şi ai picioarelor au parte de antrenament.

Cercetătorii au descoperit că râzând de 100 de ori este echivalentul a 10 minute de canotaj sau 15 minute de exerciţii pe o bicicletă. Râsul ajută la promovarea sănătăţii la nivelul organismului prin scăderea presiunii sangvine (tensiunea arterială) şi creşterea fluxului sangvin. Când râdem, producţia de celule T (celule care distrug tumorile şi  replicarea – înmulţirea – virusurilor) este crescută şi este eliberat mai mult interferon gama (care este o proteină implicată în apărarea contra bolilor). A fost descoperit că râsul scade concentraţia hormonilor de stres şi ne ajută să facem faţă mai bine situaţiilor de zi cu zi. Când alţii rad, râsul poate fi contagios astfel încât ceilalţi din jur încep să radă. Anumite persoane, când sunt stresate sau supărate merg să vadă un film sau un spectacol tip stand-up comedy în speranţa eliberării de emoţiile negative.

Există un nume special pentru studiul fiziologic al râsului. Se numeşte gelotologie (din en."gelotology". Termenul nu este intrat în dicţionarele generaliste ale limbii române. n.r.). Cercetătorii au descoperit că în timpul a patru zecimi de secundă după ce a fost vizionat un eveniment umoristic, un impuls electric s-a deplasat către cortexul cerebral al creierului. Dacă impulsul a avut o sarcină negativă, atunci este vorba de râs. Mai multe zone de la nivelul creierului sunt implicate în declanşarea râsului. Zonele ce analizează senzaţiile, ariile intelectuală şi emoţională, toate joacă un rol în stimularea ariilor motorii de la nivelul creierului pentru a ne face fizic să radem.

Cercetătorii au descoperit că râsul este utilizat pentru a produce şi întări relaţiile interumane. De exemplu, oamenii care sunt mai dominanţi, cum ar fi un şef sau un cap al familiei se folosesc mai mult de umor decât cei din jurul lor. Râsul devine o modalitate de a demonstra puterea asupra climatului emoţional al grupului. Când cineva este ruşinat sau ameninţat, râsul poate salva situaţia prin camuflarea furiei ori acceptarea umilinţei.

Avem nevoie atât de lacrimi, cât şi de râs pentru a ne ajuta să funcţionăm în societate. Plânsul ne eliberează de stres, reduce nivelul de substanţe chimice şi hormoni de la nivelul corpului şi ne ajută să revenim la o stare de acalmie. Râsul ne eliberează de stres, stimulează vindecarea, antrenează anumite părţi ale corpului şi ajută la legarea relaţiilor interumane. De aceea, atât râsul, cât şi plânsul ne sunt necesare din punct de vedere emoţional şi fizic.





Bibliografie:
Sharon Cromwell - Why Do I Laugh or Cry? (Body Wise) (Dec 2, 1998)
Fern Kuhn and Orison Swett Marden - Why Don't You Laugh More? Laughter is the Best Medicine (2011)

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro