ceaiO caracteristică a ceaiului este aceea că este un stimulent. Ceaiul conține cafeină, iar cafeina este într-adevăr un stimulent. Frunza de ceai conține aproximativ 2-4% cafeină, ceea ce este de două ori mai mult decât în boabele de cafea.

 

 

 

Pentru a obține însă o ceașcă este nevoie de o cantitate mai mică de ceai. Cantitatea de cafeină dintr-o ceașcă de ceai o să varieze, desigur, cu cantitatea de frunze folosită, dar este afectată şi de timpul în care este lăsată băutura să se transforme în ceai. În mod tipic, o ceașcă de ceai va conține 10-40 mg de cafeină dacă este lăsată la infuzat un minut, dar până la 100 mg dacă este folosită o cantitate mare de frunze și este lăsată la infuzat timp de 5 minute. O ceașcă de cafea ar putea avea 75-180 mg de cafeină.

Cafeina stimulează într-un fel sistemul nervos central. Există multe teorii care încearcă să explice fenomenul, dar niciuna nu este pe deplin lămuritoare. Indivizii reacționează diferit la cafeină, iar dincolo de o anumită cantitate, mai multă cafeină nu are un efect stimulant. Greutatea corporală este un alt factor, întrucât persoanele mai slabe au nevoie de o cantitate mai mică de cafeină pentru a fi „afectați” – ceea ce este valabil în special la copii. Timpul necesar cafeinei pentru a-și exercita efectul, cât și durata de timp în care-și face efectul, variază foarte mult. Fumatul și ingestia de alcool modifică, de asemenea, efectele cafeinei.

Dacă este sau nu un drog adictiv, rămâne o controversă. Ingestia regulată de cafeină îi diminuează efectul stimulant. Un neconsumator de cafeină va primi, de obicei, o lovitură serioasă de la o ceașcă cu cafea puternică, în timp ce un consumator obișnuit poate bea liniștit chiar înainte de a se duce la culcare. Majoritatea oamenilor este capabilă să ajusteze consumul moderat de cafeină, găsind-o folositoare pentru a stimula organismul în anumite perioade ale zilei. Renunțarea la cafeină produce simptome asemănătoare ca cele ale sevrajului brusc la droguri puternice, însă moderate. Aceste simptome includ dureri de cap, iritabilitate, dureri musculare și, cum este de așteptat, somnolentă. Majoritatea oamenilor revine la normal în câteva zile sau săptămâni. O mică parte a populației reacționează negativ la cafeină dezvoltând palpitații, creșterea frecvenței cardiace, respirație rapidă și atacuri de panică. În general, cu toate acestea, numai consumul excesiv declanșează astfel de simptome și într-adevăr, cei ce nu consumă cafeină sunt predispuși la tulburări nervoase.

Cafeina a fost subiectul multor cercetări în ultimii ani. Majoritatea acestora se centrează pe eventualele perturbări enunțate cu ani în urmă. Au fost investigat efectele cafeinei asupra cancerului, fertilității, malformațiilor congenitale, colesterolului, inimii și respirației, iar cercetările încă sunt în desfășurare.

Un experiment cu păianjeni. Un renumit experiment a fost realizat de NASA. Cercetătorii au evaluat abilitatea păianjenilor de a-și țese plasele după ce li s-a administrat o serie de substanțe psihoactive, pe premisa că cu cât este mai toxică substanța, cu atât va fi mai deformată plasa. Marijuana i-a făcut pe păianjeni să-și piardă concentrarea si să uite modelul plasei; Benzedrina (amfetamină) le-a accelerat ritmul determinându-i să lase găuri în plase. Cafeina i-a făcut incapabili de a mai fila multe smocuri. Dacă aceste rezultate pot fi extrapolate la oameni rămâne un semn de întrebare. Este probabil ca păianjenii să fie afectați în special de cafeină, întrucât plantele care produc cafeina, cum ar fi cafeaua și ceaiul, o produc ca pe un insecticid.

Toate la un loc, studiile actuale arată că substanța în cauză, cafeina, poate fi privită ca nefiind dăunătoare în mod special dacă este consumată moderat. Folosirea ceaiului, care în general are un conținut mai scăzut de cafeină decât cafeaua, tinde să minimizeze efectele dăunătoare.

În afară de cafeină, în ceai mai există și alte substanțe care pot influenţa sănătatea. O mare parte din studiile recente s-a concentrat pe flavonoizi. Aceștia se găsesc în legume și fructe, vinul roșu, dar mai ales în ceai. În Marea Britanie ceaiul contribuie cu aproximativ 90% la aportul de flavonoizi. Studiile arată că acești antioxidanți ar inhiba dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale și a cancerelor.

Un număr de articole apărute în jurnale respectabile cum ar fi The Lancet confirmă efectele benefice ale ceaiului. Studiul Zutphen Eldery a înregistrat evoluția a sute de oameni în vârstă din Olanda – analizând dieta și corelând-o cu bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale. Aceasta a fost raportată la ingestia de flavonoizi, sursa principală fiind ceaiul negru.  Un consumator de ceai obișnuit și-a redus riscul de a muri din cauza unei boli de inima cu 68%, iar cel de a avea un prim accident vascular cerebral cu peste 50%.

Majoritatea studiilor desfășurate cu scopul de a cuantifica efectele benefice ale consumului de ceai asupra incidenței cancerului a fost realizată în țările din Orientul Îndepărtat, unde populația consumă ceai verde. O analiza detaliată a mortalității prin cancer în Japonia a demonstrat că zonele cu un consum crescut de ceai au avut o incidență scăzută a cancerului în general și a cancerului gastrointestinal în particular, cum ar fi cel de stomac, esofag sau ficat. Cercetările făcute asupra ceaiului negru par să confirme că acesta ar inhiba, de asemenea, cancerul.

 

 

Bibliografie:
Roy Moxham – A Brief History of Tea (The Extraordinary Story of the World’s Favourite Drink), Robinson Publishing 2009


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro