Unul dintre scopurile site-ului nostru este acela de a încuraja gândirea raţională, critică, neînchistată în nici un fel de prejudecăţi, de a stârni curiozitatea şi de a încuraja căutarea de răspunsuri. În continuare puteţi urmări 6 videoclipuri despre gândirea critică.

Asta deoarece, în opinia mea, nu există nici un subiect de discuţie unde să nu încapă şi întrebările: de ce este aşa? de unde ştii că este aşa? care sunt dovezile în acest sens? În acest scop am tradus şi în limba română şase videoclipuri scurte care detaliază pe înţelesul tuturor logica elementară, argumentele eronate şi diversele aspecte ale gândirii critice.

Gândirea critică, deşi un proces deloc complicat, este crucială pentru a decide dacă ceva este adevărat, parţial adevărat sau fals. Motiv pentru care stă la baza metodei ştiinţifice şi în ţările civilizate este predată la şcoală încă din învăţământul primar.

Pentru elevi au fost create şi aceste videoclipuri de către organizaţia australiană Bridge 8, care-şi propune să dezvolte „strategii creative pentru ştiinţă şi societate”, dar le recomand şi adulţilor (care nu de puţine ori au deficienţe mai mari decât copiii la acest capitol...).


1. Un argument de valoare - primul episod oferă o scurtă introducere în gândirea critică și ilustrează felul în care ne formăm judecăți și opinii.


Apăsaţi butonul CC pentru a activa subtitrarea în limba română

 

 

2. Logica defectuoasă - acest clip introduce logica formală şi explică erorile de logică.




 

 

3. Argumentul omului de paie - pe lângă premisele false, mai aflaţi şi despre „omul de paie", o eroare logică folosită şi în manipularea mediatică.

 

 

 

4. Nu pune accentul pe persoană - deşi este dificil în toiul discuţiei, este important să separăm argumentul de persoană.

 

 

5. Eroarea jucătorului - eroarea de a crede că la jocurile de noroc şansele de câştig cresc pe măsură ce pierzi mai mult. Deşi creierul tinde să vadă tipare şi acolo unde nu există, nu strică să vă amintiţi că nici banul, nici ruleta nu au memorie...

 

 

 

6. Teoria în ştiinţă...

 

 

Am ajuns iarăşi aici. Repet numai  pentru cei cu „doar o teorie" - teorie în limbaj comun înseamnă idei care nu se bazează pe nici o dovadă solidă (în știință echivalează cu o ipoteză); în contrast cu aceasta, oamenii de ştiinţă folosesc acest cuvânt pentru a se referi la mănunchiuri de idei care fac prognoze specifice.

A spune „mărul a căzut" este a afirma un fapt, în timp ce teoria newtoniană a gravitaţiei universale este un corp de idei care permit unui om de ştiinţă să explice de ce mărul a căzut şi să facă prognoze privind alte obiecte căzătoare.

Orice teorie foarte fructuoasă care a supravieţuit timpului şi care are o cantitate copleşitoare de dovezi pe care se sprijină este considerată a fi dovedită în sens ştiinţific. Exemple: teoria heliocentrică, teoria atomică, teoria evoluției. Cu ultima există însă o problemă: pentru unii pare să interfereze cu credințele religioase (motiv pentru care o resping, de multe ori fără nici măcar să o studieze). În timp ce alții, indiferent de credință, o acceptă la fel ca pe orice fapt dovedit științific.

Aşadar, a gândi critic presupune a cântări idei, a le examina implicaţiile, a le expune unui scepticism politicos, a le pune în balanţă cu alte puncte de vedere opuse, a construi sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi a adopta o poziţie pe baza acestor structuri. Acest proces este esenţial într-o lume în care foarte mulţi vor să ne convingă de câte ceva...

 

Scris de: Mădălin Filip
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.