Tipărire
Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Accesări: 1151

 

Un vaccin anti-rujeolă protejează împotriva rujeolei. Introducând în organism o secvenţă dintr-un virus slăbit, sistemul imunitar învaţă cum să lupte împotriva acestuia, atunci când un virus real apare. Dar nu cumva sistemul imunitar învaţă mai mult din urma interacţiunii cu vaccinul? Cercetări recente arată ca da.

Am observat aceste fenomen pentru prima dată în Guinea-Bisau, în Vestul Africii, acum peste 30 de ani. Am supravegheat un anumit grup de persoane, prin vizite regulate la domiciliul acestora. Accentul a fost pe nutriţie, dar în decembrie 1979 am asigurat vaccinarea pentru toţi copiii. Anul următor am observat ceva uimitor: vaccinul anti-rujeolă a redus mortalitatea cu peste 70%, un procent care nu poate fi explicat prin prevenirea rujeolei, care reprezenta cauza a 10-15% din decese.

Continuând cercetările, a devenit clar că efectele vaccinurile asupra sănătăţii copiilor nu puteau fi explicate prin efectele corelate cu boala ţintită prin vaccinare. Vaccinurile influenţează şi riscul de apariţie a unor infecţii. Am denumit aceste efecte: "efecte nespecifice ale vaccinurilor".


Două tipuri de vaccin

Există două tipuri mari de vaccinuri: cu virus viu şi cu virus mort. Vaccinurile cu virus viu conţin o formă "slăbită" a agentului patogen, care produce o infecţie uşoară în organism, de obicei atât de uşoară încât rămâne asimptomatică. Acest tip de vaccinuri oferă o bună protecţie împotriva bolii pentru care au fost concepute încă de la prima doză. Pe de altă parte, foarte rar, acest tip de vaccinuri îi poate îmbolnăvi pe cei cărora le sunt administrate, în special în cazul persoanelor cu sistemul imunitar slăbit.

Vaccinurile cu virus mort conţin fie întregul corp viral sau părţi din acesta. Aceste vaccinuri nu reuşesc să stimuleze suficient sistemul imunitar şi, de aceea, sunt însoţite de adjuvanţi, substanţe chimice toxice pentru organism, aşa cum este aluminiul, care au tocmai rolul de a provoca un răspuns imunitar. De asemenea, aceste vaccinuri trebuie repetate pentru a atinge nivelul de protecţie dorit. Vaccinurile cu virus mort sunt, de obicei, preferate de medici pentru că, spre deosebire de cele cu virus viu, nu duc niciodată la declanşarea bolii împotriva căreia au fost concepute.

Am studiat patru vaccinuri cu virus viu şi şase vaccinuri cu virus mort, atât în Guineea Bissau, cât şi în alte state sărace, dar şi în Danemarca. În urma acestor studii a reieşit că vaccinurile cu virus viu reduc mortalitatea şi îmbolnăvirile cu mult mai mult decât protecţia specifică pe care au fost concepute să o ofere, în timp ce vaccinurile cu virus mort, deşi oferă protecţie împotriva bolilor pentru care au fost concepute, au efecte grave asupra sănătăţii, putând duce chiar la deces, în special în cazul fetelor. Iată două exemple:


Vaccinul BCG


Vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guérin) protejează împotriva tuberculozei şi se recomandă încă de la naştere în ţările sărace. De obicei, nou-născuţii cu o greutate mică primesc acest vaccin mai târziu. Am testat efectele acestui vaccin asupra stării generale de sănătate a copiilor incluşi în studiul. Copiii din eşantion, care s-au născut cu o greutate mai mică de 2500 de grame, au fost împărţiţi, aleator, în două grupuri: unul care a primit vaccinul BCG imediat după naştere şi celălalt care l-a primit mai târziu, conform practicii medicale.

În prima lună de viaţă, mortalitatea din orice cauze a fost redusă cu peste o treime la copiii care au primit vaccinul, prin comparaţie cu cei care nu l-au primit. Copiii nu mor de tuberculoză în prima luna de viaţă, însă vaccinul BCG reduce riscul de a muri de septicemie şi de pneumonie - un efect nespecific pur, ce nu are nimic de-a face cu protecţia împotriva tuberculozei.

În Africa sub-sahariană vaccinul BCG este, de cele mai multe ori, administrat cu întârziere. În prezent, doar în jur de 50% dintre copiii din această regiune primesc acest vaccin la naştere, indiferent de greutatea acestora. Ar putea fi prevenite anual peste 200.000 de decese ale copiilor prin vaccinarea tuturor copiilor la naştere cu BCG.


Vaccinul DTP


Vaccinul împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis (DTP), este un vaccin cu virusuri moarte ce trebuie să protejeze împotriva a trei boli grave. Astfel, s-a presupus că prin introducerea acestui vaccin va duce la o reducere a indicelui general al mortalităţii infantile. Dar am fost însă surprinşi de rezultate. Deşi protejaţi împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis (tuse convulsivă), în rândul copiilor vaccinaţi cu DTP se înregistrează o mortalitate de cinci ori mai mare decât în rândul celor nevaccinaţi.

Am replicat acest rezultat de mai multe ori. Preţul protecţiei împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis este foarte ridicat: creşte riscul de mortalitate din cauza altor infecţii, aşa cum sunt infecţiile respiratorii, în special în cazul fetelor. Prin urmare, folosirea vaccinului DTP în ţările Africii sub-sahariene ar putea provoca moartea a zeci de mii de fete în fiecare an.

Acestea sunt doar două exemple dintre numeroasele studii desfăşurate de echipa noastră.

În afară de BCG, am identificat efecte benefice nespecifice în cazul folosirii vaccinurilor cu virus viu împotriva rujeolei, variolei şi variantei orale a vaccinului anti-poliomielitic.

În afară de DTP, vaccinurile pentavalent, anti-polio, împotriva hepatitei B şi vaccinul antigripal H1N1, toate cu virus mort, au efecte nespecifice potenţial mortale, în special pentru fetiţe.

De asemenea, am preconizat că noul vaccin anti-malarie va avea efecte negative în special în rândul fetelor.

Nu multe locuri asigură tipul de date necesar pentru astfel de studii, dar alte echipe de cercetători au început să replice descoperirile noastre în alte regiuni sărace din Africa şi Asia. Rezultate similare au fost obţinute şi în ţări bogate. Spre exemplu, un studiu american recent ajungea la concluzia că riscul de spitalizare din cauza infecţiilor pentru copiii vaccinaţi cu virus viu este de jumătate faţă de cel înregistrat la copiii vaccinaţi cu virus mort.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a revizuit recent datele cu privire la efectele nespecifice ale vaccinurilor BCG şi anti-rujeolic cu virus viu şi respectiv pentru vaccinul DTP şi a concluzionat că primele pot reduce mortalitatea infantilă cu mai mult decât se credea, în timp ce vaccinul DTP duce la o creştere a mortalităţii infantile.






Efectele vaccinurilor asupra sistemului imunitar

Sistemul imunitar este împărţit în sistemul imunitar înnăscut şi sistemul imunitar adaptativ. Sistemul imunitar nespecific este considerat drept prima linie de apărare a organismului, fără memoria agenţilor patogeni pe care i-a întâlnit anterior. Sistemului imunitar adaptativ dispune de capacitatea de a-şi aminti agenţii patogeni, iar acest aspect poate fi evaluat prin prezenţa anticorpilor dedicaţi să lupte împotriva unor anumiţi microbi. Efectul protector al vaccinurilor a fost descris drept capacitatea de a declanşa producţia de anticorpi specifici.

Cercetări recente ne-au arătat însă că sistemul imunitar este mai complex de atât. Chiar şi sistemul imunitar înnăscut învaţă atunci când este expus la agenţi patogeni. Într-un experiment recent, am arătat că voluntarii care au primit vaccin BCG cu 4 săptămâni de un vaccin împotriva febrei galbene au avut mult mai puţin virus al febrei galbene în sânge şi s-a întâmplat astfel pentru că vaccinul BCG a antrenat celulele sistemului imunitar înnăscut să fie mai vigilente. Avem, aşadar, date care arată că un vaccin poate schimba răspunsul imunitar la infecţii subsecvente. Acest lucru arată cum vaccinurile pot influenţa alte boli şi sănătatea generală.


Este greu să găseşti ceva ce nu cauţi

Vaccinurile sunt folosite de secole. De ce nu au fost identificate totuşi aceste efecte privind riscul unor alte boli? Răspunsul este simplu: nu poţi descoperi ceva ce nu cauţi.

Toată lumea a fost convinsă că vaccinurile acţionează doar asupra infecţiei împotriva căreia au fost concepute, efectul lor asupra altor tipuri de infecţii, dar şi asupra stării generale de sănătate, nefiind studiat. Astfel, în timp ce sunt numeroase studii care atestă efectul protector al vaccinurilor în cazul bolilor împotriva cărora au fost concepute, nu există studii care să confirme că vaccinurile au doar efecte benefice.

A venit vremea să ne schimbăm percepţia asupra vaccinurilor: acestea nu sunt doar nişte instrumente de protecţie împotriva unor boli specifice, ci afectează sistemul imunitar în ansamblul său. În cazul vaccinurilor cu virus viu, sistemul imunitar este întărit, iar în cazul vaccinurilor cu virus mort, efectele par a fi negative, în special în cazul fetelor.

Ultimele descoperiri reprezintă în mod evident un motiv de îngrijorare, în special pentru că nu ar fi de dorit stoparea administrării vaccinului DTP, de exemplu, care oferă protecţie împotriva a trei boli severe. Din fericire este ceva ce putem face: se pare că dacă un vaccin pe bază de virus viu este administrat după un vaccin pe bază de virus mort, efectele acestuia din urmă pot fi contracarate. Prin urmare, este nevoie urgentă de studii care să testeze diferite grupări de vaccinuri pe bază de virus viu şi mort.

Traducere şi adaptare după Vaccines have health effects