PielePielea este unul dintre organele vitale ale organismului. Ea este o barieră naturală faţă de mediu, care ne protejează de o invazie a bacteriilor din exterior. Pentru bacterii, pielea este un deşert vast şi uleios, cu puţine surse de hrană.

 

 

 

Doar cele mai rezistente bacterii pot să colonizeze pielea, iar acestea abia aşteaptă orice zgârietură, ce va deveni un drum scurt către un mediu prielnic. Puteţi citi în continuare şi alte curiozităţi despre piele.

1.    Duritatea pielii este dată de keratină. Aceasta este o proteină, ce se mai găseşte în păr şi în unghii. Keratina se asamblează în filamente, formând o plasă impenetrabilă.

2.    Pielea este un înveliş continuu, dar la nivelul cavităţii bucale aceasta se transformă într-o mucoasă. Orificiul bucal reprezintă un punct sensibil pentru colonizarea bacteriilor, dar, din fericire, bacteriile ce reuşesc să treacă se întâlnesc cu lizozimul din salivă (lizozimul este o enzimă bactericidă). Dacă trec şi de lizozim, mediul în care ajung, are un ph de 2-3 (sucul gastric), unde vor fi rapid omorâte.

3.    Dacă ar fi să unim toate capilarele din piele, vom obţine o lungime de peste 15 km! Fiind intens vascularizată, pielea poate pierde până la 10 litri de apă, prin transpiraţie, în condiţii de caniculă.

4.    Receptorii Meissner situaţi în piele (palme, buze, limbă, penis sau clitoris), pot răspunde la o presiune de doar 20 de miligrame. Astfel, putem simţi atingerea unui fir de păr.

5.    Pielea se regenerează uimitor de repede. La fiecare minut, 50,000 de celule moarte ne părăsesc. Aceste celule vor forma praful.



6.   Tenul gras! Această expresie defineşte tipul de piele la care glandele sebacee au o producţie mai ridicată de sebum – pielea devine astfel mai uleioasă. La fel se „îngraşă” şi părul nostru. Mătreaţa reprezintă celulele moarte ale scalpului.

7.    Putem auzi cu pielea! Nu vă imaginaţi că avem mini-urechi. Există zone ale pielii prin care sunetul poate fi condus către urechea internă, evitând canalul extern al urechii. O astfel de zonă se găseşte în spatele urechii, pe osul temporal.

8.    Arsurile pielii sunt printre cele mai periculoase traumatisme! Odată distrus acest înveliş extern, lichidele din interiorul nostru se evaporă rapid. Pe lângă deshidratare, fără piele devenim o ţintă vie pentru bacterii, cel puţin pentru o perioadă de timp. Acestea ne-ar invada imediat!

9.    O arsură care doare, chiar şi la adierea aerului, este de preferat în locul unei arsuri care nu doare. Explicaţia este simplă. Arsura care doare are expuse terminaţiile nervoase şi există şanse mari ca pielea să se refacă. În schimb o arsură care nu doare, sau arsură de gradul IV, nu se va mai vindeca, din contra, necroza se va extinde şi la regiunile din jur.

10.   La embrionii umani, amprentele apar abia după luna a 3-a de sarcină. Există oameni la care amprentele nu apar niciodată. Cauza este reprezentată de două mutaţii genetice rare, cunoscute ca sindromul Naegeli şi dermatopatia pigmentară reticulată. Aceste persoane nu vor putea fi identificate niciodată după amprentele digitale.





Bibliografie:
http://discovermagazine.com/2007/feb/20-things-skin
http://ro.wikipedia.org/wiki/Piele_%28anatomie%29#Stratul_cornos
http://en.wikipedia.org/wiki/Keratin


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro