Pe tânăra planetă Pământ, cu miliarde de ani în urmă, compuși organici simpli au format structuri mai complexe care s-au putut dezvolta şi reproduce. Vorbim despre primele vieţuitoare pe Pământ, care sunt la originea miliardelor de specii care au locuit ulterior pe planeta noastră. La vremea respectivă, Pământul era aproape complet lipsit de ceea ce numim un mediu propice vieţii. Tânăra planetă a fost caracterizată de o activitate vulcanică intensă și o atmosferă ostilă vieţii.

Comentarii -


Un schelet-fosilă complet al unei specii dispărute, dinozaurul Triceratops. Oamenii de ştiinţă folosesc atât dovezi fosile, cat şi ADN-ul pentru a urmări evoluţia speciilor dispărute. Barks/Shutterstock.com

Cum apar speciile noi şi cum apar tipuri complet noi de organisme? Timpul şi separarea sunt factorii cheie.

Mai întotdeauna când oamenii se gândesc la evoluţie, ei se gândesc la ideea lui Charles Darwin privind selecţia naturală, unde un tip de organism evoluează într-un fel foarte diferit, pe perioade lungi de timp: cum ar fi transformarea peştilor în animalele terestre sau a primatelor timpurii în oameni. Însă pentru oamenii de ştiinţă evoluţia înseamnă ceva mai subtil: o schimbare în frecvenţa variantelor genetice (secvenţe de ADN care variază între indivizi) în cadrul unei populaţii. Şi – în contrast cu ideea populară a evoluţiei – astfel de schimbări sunt determinate de mulţi factori, nu doar de selecţia naturală: mutaţiile, migraţia şi întâmplarea sunt toate mecanisme de modificare evolutivă.

Comentarii -

 

Ok, e vorba doar de unii, dar întrebarea rămâne. Leşinul la vederea sângelui pare a fi pe fond emoţional. Sunt şi alte cazuri similare când unii dintre noi leşină: vederea unui ac de seringă, uneori o simplă zgârietură ori simpla presupunere că se află într-o situaţie limită. Leşinul trebuie să fie un răspuns la o situaţie de stres extrem; ar trebui cumva să fie util. În realitate, de cele mai multe ori este doar stânjenitor. Care-i misterul?

Comentarii -

Furnicile din deşertul Sahara se hrănesc cu insecte moarte. Acestea pleacă în căutarea hranei în miezul zilei, când temperatura atinge 60o C, iar prădătorii sunt la umbră. Furnicile se deplasează sute de metri de muşuroi în căutarea hranei. Drumul dus este şerpuit, pe când drumul de întoarcere este drept, pe distanţa cea mai scurtă. Când sunt în apropierea muşuroiului, pe drumul de întoarcere, s-a observat că furnicile fac zigzaguri în încercarea găsirii muşuroiului, semn că ştiu că sunt în proximitatea acestuia. Cum navighează furnicile? Cum ştiu aceste furnici de un centimetru lungime să se întoarcă la muşuroi după călătorii de sute de metri distanţă?

Comentarii -

Răspunsul probabil pare simplu şi este cunoscut de mulţi: pentru că girafele ajung astfel la hrană (frunzele copacilor aflate la înălţime) la care alte mamifere, mai scunde, nu ajung. Acesta este răspunsul clasic şi multă vreme biologii au fost convinşi, în majoritate, că aşa trebuie să stea lucrurile. Abia către anul 2000 doi cercetători, Robert Simmons şi Lue Scheepers, au sugerat că adevărul despre lungimea gâtului girafei s-ar putea să fie altul ori, în orice caz, răspunsul clasic s-ar putea să nu fie întreaga poveste.

Comentarii -

Fosile umane descoperite în situl Sima de los Huesos, Sierra de Atapuerca, Spania
Credit: PNAS, doi/10.1073/pnas.1514828112

O echipă de cercetători din mai multe ţări, incluzându-l pe antropologul Rolf Quam de la Universitatea Binghamton, studiază forma şi mărimea corpului uman pe baza fosilelor umane descoperite în situl Sima de los Huesos, Sierra de atapuerca, Spania. Cu o vechime de 430.000 de ani, acest sit este locul identificării celei mai mari colecţii de fosile umane.

Comentarii -

Ideea de a îngheţa oameni, pentru a-i decongela mai târziu în perfectă stare, este una care a făcut carieră în domeniul ştiinţifico-fantastic. Deşi inducerea hibernării prin îngheţare este departe de punerea practică, putem totuşi îngheţa şi stoca celule, ţesuturi şi organe - iar aceasta reprezintă o realizare medicală şi ştiinţifică de o extraordinară importanţă.

Comentarii -

Timp de peste 150.000 de ani, rudele noastre străvechi, oamenii de Neanderthal (Homo neanderthalensis), au prosperat în întreaga Europă, până când, într-o secundă (geologic vorbind), au dispărut de pe faţa pământului. Mai multe teorii au fost propuse pentru a explica extincţia lor, deşi părerea care câştigă din ce în ce mai mult teren este că factorul principal a fost competiţia cu noi (Homo sapiens). În ciuda dispariţiei lor, moştenirea lor trăieşte şi în ziua de azi – în genomul uman.

Comentarii -

Istoria umanitatiiHomo sapiens a apărut acum aproximativ 150.000 - 200.000 de ani în Africa, dar povestea noastră ca specie se întinde înapoi în timp mult mai departe, până în perioada primilor strămoşi umani. Evoluţia speciei Homo sapiens este în sine o poveste încâlcită, plină de întrebări fără răspuns şi o adevărată melodramă de familie. Aici sunt arătate câteva fapte pe care poate nu le cunoaşteţi despre povestea evoluţiei umane.

Comentarii -

BacteriiTot mai multe boli devin rezistente la antibiotice. În câteva decenii, vom intra în "epoca post-antibiotic", o perioadă în care chiar şi cele mai obişnuite infecţii ne-ar putea pune viaţa în pericol. Este o perspectivă înfricoşătoare. Există vreo soluţie pentru această situaţie?

Comentarii -

Bărbat şi femeie. DiferenţeDe parcă rafturile librăriilor nu ar geme destul de greutatea cărţilor care ne dezvăluie aceste diferenţe dintre bărbaţi şi femei. Iată că Donald Pfaff a mai adăugat încă o carte acestei grămezi. De ce s-a simţit obligat să mai adauge un volum acestei vaste colecţii?

Comentarii -

Copilul TungA fost descoperirea revoluţionară a secolului: o fosilă de mici dimensiuni de tip uman care a pus sub semnul întrebării principiile de bază cu privire la originile speciei noastre. Nu, nu  este vorba de  Homo Floresiensis, alias  hobbitul (piticul) din Indonezia.

Comentarii -

Persoana timida"Nu fi timid!" este o frază des auzită în culturile vestice moderne, în care cei deschişi şi extrovertiţi par a avea un avantaj şi unde educarea unor copii hotărâţi şi siguri pe sine este în vârful listei de priorităţi pentru mulţi părinţi. Astfel de atitudini pot fi înţelese.

Comentarii -

Omul de NeandertalÎn acest articol vom continua incursiunea noastră în istoria timpurie a umanităţii. Vom vorbi despre Homo antecessor, Homo heidelbergensis, precum şi despre Homo neanderthalensis, dar şi despre locul şi rolul acestor specii de hominide în evoluţia spre Homo sapiens.

Comentarii -

Omul JavaÎn acest articol vom continua incursiunea noastră în istoria timpurie a umanităţii. Vom vorbi despre Homo erectus, primul hominid care a ,,stăpânit’’ focul şi a părăsit Africa, precum şi despre "variante" ale sale, omul din Peking şi omul de Java.

Comentarii -

Biologia cuanticăÎn ciuda deceniilor de cercetare, întrebările fundamentale despre fotosinteză rămân fără răspuns. Putem folosi fotosinteza pentru a dezvolta sisteme artificiale care să transforme energia solară în combustibili neutri sub aspectul emisiilor de carbon?

Comentarii -

Frontierele fotosintezeiComplexitatea fotosintezei reprezintă o imensă provocare pentru cei care încearcă să-i desluşească detaliile. Şi, având în vedere pericolele schimbărilor climatice şi penuriei de hrană, oamenii de ştiinţă îşi îndreaptă atenţia către fotosinteză pentru ajutor.

Comentarii -

Modelarea planeteiAtunci când organismele fotosintetice au început să producă pentru prima oară oxigen, acest moment a marcat începutul transformării lumii noastre. Oxigenul a oferit acces la o sursa mult mai eficientă de energie prin intermediul respiraţiei.

Comentarii -

FotosintezaFotosinteza este procesul prin care plantele, algele şi unele bacterii convertesc dioxidul de carbon şi apa în carbohidraţi folosind energia Soarelui. În cele mai multe cazuri, procesul constă în scindarea hidrogenului şi oxigenului din apă.

Comentarii -

Homo habilisÎn acest articol vom continua incursiunea noastră în istoria evoluţiei umane, vorbind despre apariţia primilor reprezentanţi ai genului Homo (Homo habilis şi Homo rudolfensis), despre apariţia primelor unelte, cât şi despre Homo ergaster.

Comentarii -

Situri cu hominide. HartaDacă în articolul trecut, primul al seriei, am vorbit despre apariţia omului, despre procesul evoluţiei şi despre primul hominid cunoscut, în acest articol vom continua prin a descrie alţi câţiva dintre posibilii strămoşi ai omului, printre care celebrii Ardi şi Lucy.

Comentarii -

Migratiile umaneÎn cadrul seriei de articole care urmează vom face o mică incursiune în istoria timpurie a umanităţii, mai precis în perioada cuprinsă între apariţia omului şi antichitate. Problema pe care o vom aborda în acest prim articol al seriei este apariţia omului.

Comentarii -

Arborele vietiiSuntem rude îndepărtate, eu şi cu tine. Undeva în trecutul îndepărtat, noi doi am avut un strămoş comun. Acelaşi lucru se poate spune şi despre noi şi cimpanzei. Sau cimpanzei şi aligatori. Dar cum e cu aligatorii şi paltinii? Dar cu oamenii şi Tyrannosaurus rex?

Comentarii -

Originea omuluiAranjează-le în capul tău. Generaţii după generaţii de strămoşi, mergând înapoi în timp prin civilizaţii, ere glaciare, o migraţie epică în afara Africii, până la adevărata origine a speciei noastre. Iar pe de altă parte, alege un cimpanzeu şi aranjează-i strămoşii.

Comentarii -

Bine si rauSă fie oare posibil ca aceleaşi forţe să fie responsabile pentru evoluţia virtuţilor noastre morale, dar şi a trăsăturilor de caracter mai puţin nobile? De ce homo sapiens este, pe de o parte, cel mai detestabil dintre animale, dar, pe de alta, şi cel mai nobil?

Comentarii -

EvoluţiePotrivit unui studiu publicat în data de 30 aprilie în "Proceedings of the National Academy of Sciences″ oamenii pot evolua chiar şi atunci când monogamia limitează potenţialul acestora de a procrea. Mai multe detalii, în continuarea articolului.

Comentarii -

Natura bârfitoareLimbajul a fost odată considerat caracteristica definitorie a oamenilor. Acum considerăm mai mult că este vorba despre o metodă de comunicare din cele ala lumii animale. Cu toate acestea, nimeni nu se îndoieşte de faptul că limbajul ne-a modelat în mod profund.

Comentarii -

Natura privatăNimic nu dezvăluie caracterul unui animal într-o măsură mai mare decât o fac practicile sale sexuale şi oamenii au cu siguranţă unele ciudate, chiar şi din punct de vedere biologic. Femeile sunt în permanenţă disponibilitate fizică şi au ovulaţie mascată.

Comentarii -

Natura epicurianăÎn comparaţie cu alte animale, comportamentul alimentar al oamenilor este extrem de bizar. În timp ce animalele pur şi simplu se hrănesc, noi  facem mare "caz" din alimentaţie. Principala deosebire are de-a face cu o  mare invenţie a omenirii: gătitul.

Comentarii -

ReguliRăspunsul la întrebarea dacă fiecare societate umană are legi oficiale este departe de a fi soluţionat, însă toate societăţile au  reguli. Aceasta este o trăsătură deosebită la om. Şi cimpanzeii respectă reguli, dar omul are un mod specific de a o face.

Comentarii -