IntoxicaţieIntoxicaţia cu substanţe corozive este destul de rară în rândul populaţiei şi se produce în mod voluntar (în scop suicidal sau criminal) sau accidental. În schimb este mai frecvent contactul pielii cu aceste substanţe, producându-se arsuri chimice.

 

 

 

 

Pătrunderea toxicelor în organism se face prin ingestie, mai rar prin piele sau pe cale respiratorie.


Intoxicaţia cu acizi

Substanţele acide îşi exercită efectele negative prin intermediul ionului de H. Acesta produce coagularea şi deshidratarea proteinelor, determină dezechilibre ionice şi acido-bazice şi leziuni prin necroză.

Cei mai frecvenţi acizi ce produc intoxicaţii sunt: acidul clorhidric – este puternic coroziv al tegumentelor şi mucoaselor, doza letală fiind de 10 – 15 g, acidul acetic – acţionează local, dar şi la nivelul întregului organism producând leziuni la nivelul rinichilor şi distrugerea hematiilor, doza letală de acid acetic glacial este de 20 g, acidul sulfuric – puternic coroziv, doza letală fiind de 10 g şi acidul azotic – coroziv şi oxidant, doza letală fiind de 3 – 5 g.

Simptomele intoxicaţiei cu acizi apar imediat după ingestie prin dureri puternice la nivelul tractului gastro-intestinal, urmate de hipersalivaţie, sete intensă, disfagie. Starea generală se alterează rapid – pacientul prezintă dispnee, cianoză (coloraţie albastră a pielii), tahicardie. Frecvent se produce decesul prin şoc toxic sau edem glotic (edemul glotic face imposibilă respiraţia). Deşi se intervine rapid şi se salvează viaţa pacientului, complicaţiile ulterioare sunt destul de grave – organe perforate sau cicatrici vicioase.

Tratamentul intoxicaţiei cu acizi constă în administrarea de apă pentru a dilua acidul şi analgezice pentru a calma durerea. Există unele indicaţii, dar controversate despre administrarea de lapte şi albuş de ou. În nici un caz nu se administrează o bază pentru neutralizare şi nu se provoacă vărsături.


Intoxicaţia cu substanţe alcaline


Bazele produc necroza ţesuturilor cu care vin în contact, iar riscul de perforaţie de organ creşte şi cicatricile vicioase sunt mult mai grave – prin cicatrizare se modifică traiectul normal al tubului digestiv, se produc stenoze.

Cele mai frecvente substanţe alcaline ce produc intoxicaţii sunt carbonatul de sodiu (sodă de rufe), hidroxidul de sodiu (soda caustică) sau hidroxidul de amoniu. Doza letală în cazul bazelor nu depăşeşte 30 g.

Simptomele sunt aproape similare cu cele din intoxicaţia cu acizi – imediat după ingestie apare durerea atroce, hiper-salivație, sete intensă, dar la nivel sistemic nu se mai produce acidoză ci alcaloză metabolică. Şocul toxic se poate instala rapid, în câteva ore. Contactul substanţelor alcaline cu pielea sau mucoasele produce leziuni corozive. Complicaţiile ce apar în urma intoxicaţiei cu substanţe alcaline sunt similare cu cele provocate de acizi – organe perforate, cicatrici vicioase.

Tratamentul intoxicaţiei constă în neutralizare substanţei alcaline folosind zeamă de lămâie (are pH acid). O metodă controversată recomandă neutralizarea folosind acid acetic diluat. Se administrează analgezice pentru durere şi se susţin funcţiile vitale ale organismului. Şi de data aceasta este contraindicată provocarea vărsăturilor (se produc  leziuni la nivelul esofagului şi cavităţii bucale).





Bibliografie
www.romedic.ro/intoxicatiile-la-copil/intoxicatie-cu-substante-corozive


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!