VegetalePe Internet e multă zarvă legată de chestiunea alimentelor „acide” şi „alcaline”, ce are de obicei la bază istoria cu celulele canceroase ce nu pot supravieţui decât în medii acide, motiv pentru care se recomandă consumul de „alimente alcaline” şi de „apă alcalină”.

 

 

 

Realitatea este că singurul fluid din corp care îşi poate modifica într-un mod semnificativ valoarea pH-ului, altfel spus nivelul de aciditate, ca urmare a consumului de hrană este urina. Apa „alcalină” nu are absolut niciun efect. Evident, nu aceasta pare a fi concluzia sugerată de reclamele emisiunilor TV sau pe Internet. Ceea ce se susţine este că „sângele acid” cauzează diferite boli şi că este nevoie de aparate care produc apă alcalină pentru a neutraliza acidul în exces. Ceea ce este de un absurd fără margini. Consumul de apă alcalină nu modifică valoarea pH-ului sângelui. Sângele este un sistem tampon, căci valoarea pH-ului este menţinută la nivelul de cca. 7,4 cu foarte mici variaţii. Într-adevăr, creşterea sau scăderea acestei valori cu 0,4 unităţi poate fi letală. Dar orice exces de baze din sânge este neutralizat rapid de acidul carbonic generat prin inhalarea dioxidului de carbon, în timp ce surplusul de acid este neutralizat prin eliberarea de calciu din oase.

Este adevărat că anumite alimente pot genera reziduuri acide sau alcaline, aşa cum se poate vedea din analiza cenuşii obţinute prin arderea alimentelor. Acest lucru are legătură cu conţinutul de minerale al alimentelor. De exemplu, prezenţa calciului duce la reziduuri alcaline, în timp ce sulful conţinut în special de proteine contribuie la aciditatea alimentului, deoarece sulful este oxidat şi se transformă în acid sulfuric. Astfel, alcalinitatea sau aciditatea nu au nicio relevanţă pentru sânge, care este o soluţie tampon, dar ele pot modifica valoarea pH-ului urinei. Mineralele sunt eliminate din corp prin urină, care nu este un sistem tampon. Clorul, fosforul şi sulful din alimente formează reziduuri acide. Produsele de panificaţie, cerealele, ouăle, peştele, carnea şi carnea de pasăre intră în această categorie. Dar contrar a ceea ce se crede în mod obişnuit, acidul citric nu face parte din categoria acizilor. El este metabolizat complet de către corp. Pe de altă parte, merişorul conţine un acid ce nu este metabolizat şi care trece în urină. Pentru cine pot fi importante aceste informaţii? Pentru persoanele care suferă de pietre la rinichi compuse din fosfaţi de calciu şi magneziu, carbonaţi sau oxalaţi, pietre care se formează în condiţii alcaline deoarece aceste săruri sunt insolubile în baze. De aceea o dietă care generează o urină acidă ar putea fi de ajutor. Acidul uric şi pietrele din cistină se formează în condiţii acide şi de aceea este de preferat o dietă ce produce reziduuri alcaline. Majoritatea fructelor şi legumelor formează o cenuşă alcalină, dar cerealele şi lintea duc la reziduuri acide. Însă niciuna din aceste probleme nu poate fi rezolvată cu apă alcalină. Echipamentele ce pretind că produc o apă care tratează bolile prin modificarea acidităţii sângelui nu sunt decât o escrocherie grosolană.

Traducere de Brânduşa Băcilă după Alkaline Food Bunk, cu acordul autorului.

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro