Cu toţi trecem mai devreme sau mai târziu pragul dentistului... După cum aţi observat, de multe ori doctorul doar "îşi face meseria", neavând timp pentru prea multe explicaţii. Dacă vreţi să ştiţi care este cauza apariţiei cariilor şi cum vă puteţi feri de ele, care este diferenţa dintre placă bacteriană și tartru etc., citiţi acest articol.
CUM SE FORMEAZĂ O CARIE?
Cariile sunt provocate de bacterii (Streptococcus mutans) care trăiesc în gură. Bacteriile, pentru a sta pe suprafaţa dinţilor, folosesc resturi din mâncare pentru a secreta acizi. Această secreţie bacteriană, rezultată în special în urma procesării zahărului ori a amidonului din alimente, împreună cu resturi de mâncare şi bacteriile în sine formează o peliculă aderentă ce se fixează pe dinţi şi mucoasa gingivală; această peliculă se numeşte placă dentară bacteriană. Acidul creat de bacterii atacă smalţul dinţilor, îl înmoaie, finalmente provocând cariile. Odată creată breşa în smalţul dinţilor, caria avansează rapid în interiorul dintelui, căci dentina nu are rezistenţa smalţului.
CE ESTE TARTRUL ŞI CUM SCĂPĂM DE ACESTA?
Placa dentară bacteriană - acel strat invizibil ce se formează în urma secreţiei bacteriilor ce digeră resturi de mâncare în gura dumneavoastră - ce nu este îndepărtată prin periaj se mineralizează şi se transformă în tartru. Acesta poate fi situat atât deasupra gingiei, cât şi subgingival. La început are culoarea alb-gălbuie, apoi devenind maroniu din pricina pigmenţilor alimentari. Procesul de formare a tartrului începe în primele 4-8 ore după masă.
credit: worldental.org
După ce tartrul s-a format, nu este posibilă îndepărtarea acestuia prin simpla spălare pe dinţi. Singura soluţie rămâne o vizită la doctorul stomatolog şi un tratament specific. Astăzi extrem de frecvent este tratamentul cu ultrasunete. Este nedureros şi, în principiu, nu prea scump (în jur de 100 RON). Deşi sunt unele opinii ce susţin că îndepărtarea tartrului provoacă leziuni ale smalţului dinţilor, acest lucru este fals. În fapt, neîndepărtarea tartrului este periculoasă pentru sănătatea dinţilor, favorizând gingivita şi periodontitele.
Gingivita este o boala a dinţilor provocată de placa bacteriană şi periajul incorect şi se manifestă prin gingii roşii şi inflamate, care sunt foarte sensibile şi sângerează cu uşurinţă. O detartrare şi periajul corect ulterior poate elimina semnele gingivite în câteva zile.
Netratată, gingivita poate evolua în parodontită, care este o boală mult mai periculoasă care constă într-o degenerare a parodonţiului - ţesut prin care sunt fixaţi dinţii în osul maxilarelor.
credit: 150eglintoneast.com
Neîndepărtat, tartrul, fiind poros, adună ca un burete placa bacteriană, astfel cantitatea de tartru se măreşte şi apasă pe gingii. Acţiunea asupra gingiilor are mai multe efecte: dureri ori sângerări ale gingiilor, dezgolirea acestora (retragerea gingiilor) ori mişcarea dinţilor. Tartrul este responsabil şi pentru mirosul neplăcut al gurii, chiar şi în condiţiile în care se efectuează periajul dinţilor ori se foloseşte apa de gură.
CUM FUNCŢIONEAZĂ ÎNDEPĂRTAREA CU ULTRASUNETE A TARTRULUI?
Detartrajul se poate face prin două metode complementare: metoda ultrasonică (cu ultrasunete) şi metoda manuală - pentru suprafeţele dinţilor acoperite de gingie. Detartratul este completat, de regulă, cu o periere profesională care dă netezime smalţului dinţilor şi îndepărtează eventualele resturi de tartru. Acest tartru rezidual, neîndepărtat, duce la formarea mai rapidă a tartrului.
Cu toate că detartrajul nu este dureros, vă puteţi aştepta ca pentru câteva zile după tratament să aveţi o sensibilitate sporită a dinţilor, în special la rece şi dulce, care se traduce într-o senzaţie de disconfort moderat.
- vibraţiile vârfului aparatului îndepărtează bucăţi de tartru, lăsând intact smalţul dinţilor;
- vibraţiile sunt însoţite de un flux continuu de apă care îndepărtează tartrul desprins de pe dinţi şi care are şi rolul de a răci aparatul;
DE CE NU SUNT BUNE DULCIURILE PENTRU DINŢI?
După cum aţi observat mai sus, bacteriilor din gură le place dulcele! Oricând găsesc zahăr, bacteriile îl folosesc drept hrană şi secretă acidul care atacă smalţul dinţilor. Primele 20 de minute reprezintă perioada în care procesul de secreţie a acidului este cel mai intens. O concluzie firească a acestui fapt este următoarea: dacă mâncaţi de mai multe ori de-a lungul zilei şi nu vă spălaţi pe dinţi, aceste perioade de secreţie intensă a acidului de către bacteriile din gură sunt şi ele mai dese, iar riscul de a avea carii creşte.
CÂND ŞI CUM NE SPĂLĂM PE DINŢI?
Perierea dinţilor cât de des posibil ajută la prevenirea formării plăcii, la distrugerea plăcii deja existente şi, astfel, la prevenirea apariţiei cariilor. Spălatul pe dinţi ar trebui să aibă loc atât dimineaţa şi seara, dar şi după fiecare masă, pentru că, după cum am mai afirmat, imediat după masă sunt momente de frenezie bacteriană în ce priveşte secretarea acidului specific ce atacă smalţul dinţilor.
Periajul dinţilor trebuie să dureze între 2 şi 3 minute, iar nu 45 de secunde, timp ce reprezintă media conform unor statistici recente. Scopul spălatului pe dinţi nu este introducerea de pastă de dinţi în cavitatea bucală, ci înlăturarea tuturor resturilor de mâncare, precum şi a plăcii dentare bacteriene formate recent.
Folosirea aţei dentare este extrem de utilă, întrucât spaţiul mic dintre dinţi nu poate fi curăţat foarte bine de perii periuţei de dinţi.
Pasta de dinţi, deşi cu o oarece utilitate, nu trebuie înţeleasă ca fiind ingredientul cel mai important din activitatea spălatului pe dinţi. Este extrem de important să aveţi o periuţă moale, pe care să o folosiţi în mod corect (cu mişcări sus-jos, iar nu doar stânga dreapta), să utilizaţi o pastă ce conţine fluor (care are rol în întărirea smalţului dinţilor) şi să întrebuinţaţi aţa dentară şi apa de clătit gura, care îngreunează formarea tartrului şi, pe cale de consecinţă, crearea cariilor.
Doctorii speră să descopere un vaccin care să prevină înmulţirea bacteriei Streptococcus mutans, principalul vinovat pentru apariţia şi dezvoltarea cariilor.
CE FACEM ÎN CAZUL ÎN CARE SE INFECTEAZĂ O MĂSEA?
În cazul în care aveţi ghinionul să vi se infecteze o măsea - fapt observabil prin apariţia unei umflături mai mici ori mai mari - nu aşteptaţi să dispară de la sine, chiar dacă nu doare, şi nu folosiţi antibioticele pe care le aveţi la îndemână. Când este clar că aveţi o infecţie, mergeţi fără întârziere la medicul stomatolog. Acesta vă va deschide măseaua şi va permite astfel puroiului să iasă. De asemenea, medicul vă va prescrie un antibiotic care va ajuta la eliminarea infecţiei.
BIBLIOGRAFIE:
www.sanatateatv.ro/ghid-terapeutic/gingivita/
www.estetx.ro/caria_dentara.html
www.healthyteeth.org/cavities/howPlaqueCause.html (eng)
www.umm.edu/ency/article/001055.htm (eng)
dental.preferredconsumer.com/dental_cavity.html (eng)
www.expertvillage.com/video/42278_dental-cavities-causes.htm - video, eng
www.1800dentist.com/dental-encyclopedia/ultrasonic-dental-cleaning (eng)
