Celule roşiiAnemiile reprezintă o categorie de boli ce au fost şi sunt subapreciate de doctori şi pacienţi deopotrivă. Numai că anemiile nu sunt, aşa cum mulţi pot crede, doar semnul unei carenţe de vitamine care se poate remedia cu o cură de fructe şi legume. Cauzele anemiei sunt multiple, de multe ori boala fiind însoţită de alte boli mai grave.

 

Anemiile, căci în fapt sunt mai multe boli care sunt catalogate simplu drept "anemie", sunt boli ale sângelui în care problemele sunt legate de globulele roşii: numărul acestora, forma lor ori îndeplinirea funcţiilor intrinseci. Globulele roşii - eritrocitele -, numite şi hematii, sunt celule ale sângelui care au rolul de a transporta oxigenul către celulele diverselor organe şi ţesuturi ale organismului. Componenta care ataşează moleculele de oxigen din plămâni şi încarcă şi descarcă oxigenul şi bioxidul de carbon în/din organism este hemoglobina. Aceasta este o proteină care conţine fier şi care dă culoarea roşie celulelor roşii.

 

SÂNGELE, PE SCURT...

  1. Sângele este singurul ţesut lichid.
  2. Sângele transportă deşeurile biologice şi bioxidul de carbon, transportă oxigenul în tot organismul, ajută la menţinerea temperaturii organismului, luptă (prin elementele constituente) împotriva bolilor.
  3. Celulele roşii  sunt cele ce au pe suprafaţa lor markerii proteinici, numiţi şi antigeni. Unele persoane au antigenii A, alţii antigenii B, iar cei care nu au nici una din cele două tipuri au antigenii O. Grupele de sânge sunt determinate după prezenţa acestor antigeni. În urmă cu aproximativ 50 de ani s-a descoperit şi antigenul RH (după maimuţa Rhesus), care poate fi pozitiv şi negativ.
  4. Celulele albe - leucocitele - au rol în protecţia organismului împotriva atacurilor microbilor. Acestea au puterea de a trece prin pereţii vaselor de sânge pentru a ajunge acolo unde este nevoie de ele.
  5. Trombocitele - plăcuţele sangvine - se formează în măduva osoasă şi trăiesc în jur de 10 zile. Au rolul de repara vasele vătămate şi opresc sângerările. Secretă o substanţă ce transformă fibrinogenul în lanţuri de fibrină, care are capacitatea de a prinde globulele roşii ce încearcă să iasă din organism şi finalmente formează un cheag care opreşte sângerarea.
  6. O singură picătură de sânge are în jur de 250 de milioane de celule de tot felul.

 


SIMPTOMELE ANEMIEI

Simptomele anemiei

 

ANEMIA FERIPRIVĂ (lipsa fierului)

Anemia feriprivă survine atunci când în organism există o lipsă de fier, ceea ce duce la o insuficienţă în producerea hemoglobinei, care, după am arătat mai sus, este responsabilă cu transportul oxigenului în corp.
Cauzele pot fi următoarele: lipsa de fier în alimentaţie, o proastă absorbţie a fierului ori sângerări (menstruaţie, sângerări anale, ulcer gastroduodenal etc.) prin care se pierd celule roşii şi implicit fierul conţinut de hemoglobine.
Simptome: slăbiciunea exagerată, oboseala nejustificată, paloare, respiraţie grea, bătăi neregulate ale inimii.

Tratamentul: acesta depinde de cauza ce a dus la lipsa fierului. Se cunoaşte că vitamina C ajută la absorbţia fierului, deci este indicată folosirea acesteia. Spanacul este un aliment bogat în fier, numai că asimilarea fierului din această legumă nu se face prea bine. Alimente indicate pentru o dietă utilă în cazul anemiei feriprivă sunt: salată verde, mazăre, fasole uscată, cartofi, fructe uscate, gălbenuş de ou, ficat şi carne roşie. În cazuri mai grave se poate impune administrarea unor produse medicamentoase, funcţie de prescripţia medicului.

 

ANEMIA MEGALOBLASTICĂ (deficit de acid folic)

Această anemie este cauzată de lipsa acidului folic care este o substanţă esenţială în procesul de producţie a globulelor roşii. Acidul folic este o vitamină din complexul de vitamine B şi anume vitamina B9.  Acidul folic este necesar nu numai la formarea globulelor roşii, dar şi la producerea materialului genetic al fiecărei celule din corpul nostru.

Cauze: cauza cel mai des întâlnită este o alimentaţie deficitară în acid folic. Anemia megaloblastică este mai frecventă la femeile care alăptează şi la alcoolici.

Simptome: simptomele obişnuite ale anemiei.

Tratamentul: constă într-o dietă adecvată, care să conţină spanac, salată, fasole uscată, mazăre, seminţe de floarea soarelui, fructe.

 

ANEMIA PERNICIOASĂ

Anemia pernicioasă este provocată de lipsa vitaminei B12. Adeseori această formă de anemie este asociată cu lipsa de fier. Întrucât carnea din alimentaţie asigură în mod normal aportul de vitamina B12, se consideră că boala are drept cauză deficienţe în absorbţie. Anemia pernicioasă poate fi ereditară ori cauzată de boli ale sistemului imunitar.

Simptome: la cele indicate mai sus, se adaugă pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate, constipaţia, diareea ori febra.

Diagnosticul: există un test standard, testul lui Schilling, care măsoară cantitatea de vitamină B12 absorbită.

Tratament: boala se poate trata, dar nu vindeca, asemenea diabetului, hipertensiunii etc. Vitamina B12 va trebui administrată pentru toată viaţa.

 

ANEMIA HEMOLITICĂ

Anemia hemolitică este o formă de anemie rară şi este provocată de faptul că celulele roşii se distrug mai repede decât normal. Cauzele pot fi mai multe: poate fi o boală ereditară, o funcţie anormală a splinei, tumori, hipertensiune arterială severă, expunere prelungită la frig, doze mari de penicilină ori cefalosporine.

Tratament: trebuie să se adreseze cauzei, dacă este cunoscută.

 

ANEMIA SIDEROBLASTICĂ (MICROCITARĂ)

Acest tip de anemie se caracterizează prin globule roşii mici, din această cauză numindu-se anemie microcitară. Anemia sideroblastică este benignă la copii, dar ea este mai gravă şi mai dificil de tratat la adulţi. Printre cauzele acestei anemii sunt: alcoolismul, leucemia ori artrita reumatică. În multe cazuri boala este ereditară.

 

IMPORTANT!

După cum se poate concluziona din cele arătate mai sus, anemiile au cauze diverse, chiar dacă simptomatologia este asemănătoare. Anemia nu este întotdeauna asociată cu lipsa fierului, deci dacă aflăm că avem anemie, nu trebuie să ne năpustim la farmacie pentru a cumpăra medicamente ce conţin fier. În fapt, în cazul în care sunteţi diagnosticat cu anemie, trebuie să vă asiguraţi că doctorul care face diagnosticul ştie ce spune. E posibil ca un medic generalist să nu-şi mai amintească foarte bine toată teoria anemiilor.  De multe ori cauzele unei anemii sunt complexe, iar determinarea acestora în vederea stabilirii unei căi de vindecare corecte este dificilă şi laborioasă. Articolul de faţă menţionează cele mai întâlnite forme de anemie, anemiile fiind de fapt mult mai multe. De aceea este indicat să vorbiţi cu un specialist în acest tip de boli pentru a fi siguri că aveţi parte de o asistenţă medicală adecvată.

Bibliografie:
Bolile adultului, Editura Libripress, Bucureşti, 1998

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.