Având în vedere decizia de a face exerciţii luată de oameni cu ocazia Noului An, se va transpira mult anul aceasta... Teama de aceasta ne-a făcut să ne întrebăm, de ce transpirăm? Diferă mirosul şi alcătuirea transpiraţiei în funcţie de cauză?
Miroase uneori bine? Există multe motive pentru care transpirăm. Mâncarea indiană extrem de picantă, exerciţiile complicate efectuate la sală sau un interviu important. Toate vă pot face să transpiraţi din abundenţă. Dar principalul rol al transpiraţiei este să regleze temperatura corpului. Dacă temperatura este prea ridicată, pot apărea multe probleme. În cazul în care corpul se supraîncălzeşte, pot să apară denaturarea proteinelor (care are loc şi la gătirea cărnii), moartea celulară şi în final insuficienţă multiplă a organelor.
Pentru a evita ca toate acelea să se întâmple atunci când corpul se încălzeşte, termoreceptorii din interiorul corpului nostru transmit un semnal hipotalamusului – partea creierului ce controlează de asemenea foamea, setea şi somnul – care îi ordonă apoi sistemului nervos central răcirea corpului. Sistemul de răcire funcţionează astfel: energia termică este eliberată când apa trece prin aproximativ două milioane şi jumătate glande sudoripare şi se evaporă. Este un mecanism incredibil de eficient, capabil de a expulza din corp 950 de mililitrii de lichid pe zi prin glandele ce se continuă cu tuburi ce conduc până la suprafaţa pielii. Transpiraţia cu rol termoregulator este alcătuită 99% din apă. Procentul de 1% este în cazul acesteia alcătuit din grăsimi şi sare.
Transpiraţia în sine nu miroase, conţinând majoritar apă. Dar când bacteriile de pe piele încep a o digera, poate deveni mirositoare.
Dieta joacă de asemenea un rol. Un studiu din Cehia a constat în chestionarea femeilor în legătura cu ceea ce preferă, mirosul persoanelor ce consumă carne roşie sau pe cel al celor ce nu consumă. S-a dovedit că femeile îl preferă pe cel al persoanelor ce nu consumă carne.
Şi mâncatul în sine poate cauza transpiraţie. Când mănânci ceva în grabă, metabolismul creşte, ceea ce duce la o creştere bruscă a temperaturii corporale, aşa că transpiri pentru a te răci.
Ingredientele alimentelor pot, de asemenea, să te facă să te încălzeşti. Cercetătorii cred că capsaicinul din ardeii iuţi se leagă de senzorii din interiorul gurii ce se ocupă de detectarea căldurii. Aceştia ordonă corpului să apeleze la sistemul de reglare al temperaturii. Dar în acest caz reacţia este localizată, aşa că transpiraţia se scurge în mod special de pa faţă, scalp şi gât.
Transpiraţia datorată ruşinii, stresului sau anxietăţii prezintă alte caracteristici. Transpiraţia datorată emoţiilor este localizată la nivelul palmelor, al axilei şi a tălpilor. Depinzând de nivelul de umilinţă, este posibil să transpiraţi pe întreg corpul. Palmele şi tălpile, de fapt, nu contribuie în mod normal la termoreglare. Reacţionează de obicei doar în cazul situaţiilor stresante. Aceste zone conţin de asemenea cele mai multe glande, existând în jur de 700 de glande sudoripare pe centimetru pătrat (Spatele, în mod ciudat, are densitatea glandulară cea mai mică, cu doar 64 pe centimetru pătrat).
Transpiratul în momente de frământare este cu atât mai complicat cu cât sunt şi emoţiile noastre. Înainte de pubertate, nu transpirăm la nivelul axilei când suntem emoţionaţi. Dar o dată cu adolescenţa, se activează încă două tipuri de glande sudoripare, cele apoecrine şi cele apocrine. Cele apoecrine funcţionează în mare precum cele ecrine, eliminând un lichid apos.
Glandele apocrine sunt însă cele ce acţionează într-un mod interesant când simţim anxietate, durere sau excitarea. Aceasta varietatea de glande apare doar în zonele în care avem păr – aşadar, în principal, cavităţi, sfârcuri şi în partea pubiană. Transpiraţia eliminată de acestea este uleioasă, conţine proteine, grăsimi şi steroizi şi ajunge în foliculele firelor de păr în loc să ajungă direct la suprafaţa pielii, precum este cazul transpiraţiei termoregulatoare. Din nou, de una singură această secreţie este inodoră, dar deoarece două din proteinele conţinute de aceasta se leagă de mirosuri, sunt magneţi pentru acestea. Aşadar moleculele mirositoare volatile eliberate de enzimele bacteriale le însoţesc la suprafaţa pielii. Acesta este motivul mirosului transpiraţiei.
Există şi o parte bună. Unele studii sugerează că acestea mirosuri au şi un efect asemănător feromonilor. Studiile au demonstrat că femeile pot simţi transpiraţia produsă de bărbaţi când sunt excitaţi şi că mirosul este procesat într-o altă parte a creierului decât acela al transpiraţiei cauzate de exerciţiile fizice. Această parte a creierului meu nu pare însă a se activa când sunt prins sub subraţul mirositor al unui străin din autobuz.
Textul este traducerea articolului why-you-have-bo-and-other-sweaty-facts.
Traducere: Anca Negulescu
