Ştiaţi că...
»» Digestia principalelor componente alimentare, zaharuri, grăsimi şi proteine, se face eşalonat, pe diferite segmente ale tractului digestiv.
»» Primele care se digeră sunt dulciurile şi făinoasele, care conţin amidon.
»» Grăsimile sunt cel mai greu de digerat, digestia acestora făcându-se la nivelul intestinului subţire.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
• Carbohidraţii din mâncare reprezintă principala sursă de energie a organismului. Sunt de găsit din abundenţă în dulciuri, pâine ori cartofi.
• Carbohidraţii sunt folosiţi de organism pentru a produce căldură şi pentru a asigura energie pentru creşterea şi mişcările muşchilor; de asemenea, sunt folosiţi pentru a menţine procesele fundamentale ale organismului.
• Carbohidraţii sunt printre cele mai comune substanţe organice. Plantele, de exemplu, creează carbohidraţi atunci când prelucrează energia solară.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
»» Sistemul nervos central este parte din sistemul nervos.
»» Sistemul nervos este constituit din sistemul nervos somatic şi sistemul nervos al vieţii vegetative (care reglează şi coordonează activitatea organelor interne: nutriţia, circulaţia, respiraţia, excreţia etc).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă afirmăm că percepţiile noastre nu redau lumea în sine, lumea aşa cum este ea în fapt, nu greşim. Culoare, sunet, miros, gust, senzaţii tactile, toate sunt rezultatul întâlnirii între simţurile noastre şi natură. În fapt, un măr nu este roşu. Mărul nu are o culoare în sine. Culoarea este o chestiune omenească, nu o proprietate a lucrurilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Vorbim despre liberul-arbitru ca despre o trăsătură fundamentală a omului, capacitatea acestuia de a decide în mod independent asupra acţiunilor lui. Dar cum funcţionează acest liber-arbitru în "retorta" de substanţe chimice care este organismul uman?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cele nouă luni pe care le petrece în uterul mamei sale, copilul nu are posibilitatea de a lua direct contact cu aerul şi nici nu se poate hrăni ca un copil nou-născut. Dar fătul nu poate trăi nici fără hrană, nici fără oxigen. Cum face totuşi să-şi asigure elementele necesare subzistenţei şi dezvoltării?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Daniel Tammet este unul dintre oamenii care prin aptitudinile extraordinare dovedite ridică întrebări dificile privind posibilităţile reale ale creierului omenesc. Abilitatea acestuia de a efectua mental calcule complexe, precum şi cea de a asimila limbi străine în timp record deschide o fereastră către ceea ce am putea fi...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Kim Peek este sursa de inspiraţie pentru filmul Rain Man, în care rolul principal îl joacă Dustin Hoffman. "Originalul" este însă mai spectaculos chiar decât personajul de film. Capacitatea de a memora a lui Kim Peek, fără a exagera niciun pic, este dincolo de puterea de înţelegere a ştiinţei...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştim că alimentele reprezintă sursa de energie a organismului uman. Dar alimentele nu sunt absorbite în felul în care noi le mâncăm, ci sunt supuse unor procese complexe de descompunere care, prin multiple reacţii chimice, produc componente de bază ce sunt asimilate de organism. Detalii - în acest articol.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Frica este una dintre emoţiile fundamentale. Nu există om care să nu experimenteze frica în decursul vieţii, fie că este vorba despre pericolele iminente, ca întâlnirea cu un urs pe o cărare de munte, fie că este vorba numai de imaginarea unei situaţii periculoase. Dar ce se întâmplă în creier atunci când se declanşează sentimentul de frică?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Din multe puncte de vedere suntem asemănători animalelor. Ştim însă că suntem speciali, că deşi anatomic semănăm foarte bine, de pildă, cu unele maimuţe antropoide, abilităţile cognitive ne fac deosebiţi, ceea ce ne-a permis să devenim stăpânii planetei şi să visăm la a popula altele. Dar ce ne face deosebiţi? Iată o listă de 10 trăsături...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Toţi am trecut prin asta... Sughiţul, nimic mai banal. De la copilul abia născut la pensionarul jucător de şah, cu toţi sunt pradă sughiţului. Dar care este mecanismul producerii sughiţului? Ce îl provoacă şi cum scăpăm de el? Chiar funcţionează remediile vehiculate în popor, gen băutul apei ori sperierea celui ce sughiţă?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Nu prea academică expresia, dar toţi înţelegem ce înseamnă că „ne clănţăne dinţii în gură de frig”. Dar ce provoacă această reacţie a organismului? Ajută la ceva „clănţănitul” dinţilor? Dacă răspundeţi „nu”, nu greşiţi. Cine comandă mişcarea trepidantă a dinţilor şi de ce?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu toţi am simţit cum urechile „se înfundă” şi am auzit „păcănituri” ciudate la schimbarea altitudinii, fie că am decolat cu un avion, fie că am călătorit cu maşina pe Transfăgărăşan. Ce se întâmplă în urechile noastre? Ce provoacă acest disconfort? Şi ce trebuie să facem pentru a ne readuce la normal?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Părul... nimic mai banal. Şi totuşi sunt multe lucruri pe care ar trebui să le ştim despre acesta şi care nu sunt în baza de cunoştinţe a oricui. Ştiaţi că părul creşte mai des dacă îl tundeţi mai des? Ori nu este adevărat? Ori că spălatul frecvent duce la "îngrăşarea" rapidă a părului? Ori nu este adevărat? Fac şampoanele ceea ce spun că fac? Citiţi aici...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.