În imagine este păianjenul Caerostris darwini, de doar 2,5 cm, descoperit în junglele din Madagascar, dar care deţine recordul pentru cea mai întinsă pânză de păianjen de pe Terra, construind pânze care au o suprafaţă de circa 10 metri pătraţi, fiind asigurată de ancore de circa 30 de metri lungime.

Păianjenii pot supravieţui în medii foarte diversificate, chiar şi în apă. Ei sunt răspândiţi pe tot globul, cu excepţia Antarcticii. Dimensiunile păianjenilor diferă foarte mult: unii păianjeni abia se văd, în timp ce alţii pot fi mari cât o farfurie.

Iată 10 lucruri interesante despre păianjeni, pe care probabil nu le ştiaţi.

1. Păianjenul australian cu pânza-pâlnie este unul dintre cei mai veninoşi păianjeni din lume! Seamănă cu tarantulele şi au până la 5 cm lungime. Mandibulele lor sunt atât de puternice, încât pot trece prin unghii sau încălţăminte. Veninul injectat poate omorî un om în mai puţin de o oră.

2. Dar campionul la venin, intrat în 2007 în Cartea Recordurilor, este păianjenul brazilian călător – Phoneutria nigriventer. Cele mai multe dintre decesele umane cauzate de păianjeni îl au ca autor pe acesta. Veninul injectat prin muşcătură, poate provoca o erecţie dureroasă, ce poate dura mai multe ore.

3. Veninul unor păienjeni este folosit în cercetări medicale. Tarantula Grammostola spatulata este deţinătoarea unui venin, ce ar putea vindeca boli cardiace.

4. Văduva neagră poartă acest renume, deoarece, după împerecherea cu un mascul, îl poate mânca. Nu este obligatoriu ca toţi masculii să primească acest tratament, unii scapă cu viaţă. De  ce apare acest comportament? Pentru a asigura hrana viitorilor pui, când aceştia vor ecloza.

5. De obicei, păianjenii sunt fricoşi. Nu le plac locurile deschise, nu explorează ziua teritorii noi. Nu deranjează şi, evident, nu le place să fie deranjaţi. În plus, sunt creaturi folositoare, fiind mari consumatori de insecte, majoritatea dăunătoare agriculturii.

6. Tarantulele sunt păianjenii păroşi. De obicei, ele proiectează perişorii pentru a se apăra, însă unele specii îi folosesc pentru a-şi marca teritoriul. Tarantulele pot ajunge la dimensiuni considerabile, peste 20 cm în diametru. În meniul lor pot intra: insecte, şerpi mici şi chiar rozătoare. Durata de viaţă a tarantulelor diferă în funcţie de sex. Dacă masculul poate trăi până la 2 ani, o femelă poate ajunge chiar şi la 25 de ani.

7. Tarantulele sunt învelite într-un exoschelet, care periodic se schimbă. Dacă se apropie de năpârlire, o tarantulă poate să nu mănânce chiar şi o lună de zile.

8. Există specii de păianjeni care au învăţat să se protejeze la împerecheat. Este vorba de masculii  Pisaura mirabilis, care îi aduc o insectă cadou femelei. Astfel, ei scapă cu viaţă după împerechere. Alţii au găsit o metodă mai puţin plăcută pentru femelă. Agelenopsis aperta îi produce femelei o stare de catalepsie (aceasta nu se mai poate mişca), după care începe împerecherea.

9. Există ferme de păianjeni, similare celor de vaci! În aceste ferme, păianjenii sunt crescuţi pentru veninul lor, folosit în industria farmaceutică. La anumite intervale de timp, păianjenii sunt anesteziaţi cu dioxid de carbon, iar apoi le este recoltat veninul, cu ajutorul şocurilor electrice.

10. Dintre cele 900 de specii de tarantule, recordul de cea mai mare îl deţine Theraphosa blondi – poate ajunge la 30 de cm, iar recordul de longevitate – Brachypelma emilia; femelele din această specie pot depăşi vârsta de 30 de ani.





Bibliografie:
discovermagazine.com/2011/mar/20-things-you-didnt-know-about-spiders
ro.wikipedia.org/wiki/Theraphosidae#N.C4.83p.C3.A2rlire

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.