Harta radonului în România, 2018.
Sursa: Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene

Pentru mulți dintre noi una dintre cele mai importante surse de radiații este radonul, un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din dezintegrarea uraniului (care se găsește în cantități mici în sol și roci). Radonul-222 emite particule alfa care au perioada de înjumătățire de 3,82 zile.

Comentarii -


 

Termenul "radiaţie" sună ameninţător în contextul unei discuţii despre sănătatea organismului. Dar radiaţiile sunt peste tot, nu există niciun loc unde să ne ascundem şi să ne protejăm complet. Radiaţia provine şi de la radonul produs de dezintegrarea radioactivă a uraniului din sol, cât şi de la Soare, pentru a nu mai vorbi de nenumăratele dispozitive electronice din jurul nostru care emit radiaţii. În articolul de faţă vom prezenta în detaliu modul în care radiaţiile vă afectează, tipurile de radiaţii şi modul în care acestea sunt ori nu nocive pentru sănătate.

Comentarii -

 

Ok, e vorba doar de unii, dar întrebarea rămâne. Leşinul la vederea sângelui pare a fi pe fond emoţional. Sunt şi alte cazuri similare când unii dintre noi leşină: vederea unui ac de seringă, uneori o simplă zgârietură ori simpla presupunere că se află într-o situaţie limită. Leşinul trebuie să fie un răspuns la o situaţie de stres extrem; ar trebui cumva să fie util. În realitate, de cele mai multe ori este doar stânjenitor. Care-i misterul?

Comentarii -

Furnicile din deşertul Sahara se hrănesc cu insecte moarte. Acestea pleacă în căutarea hranei în miezul zilei, când temperatura atinge 60o C, iar prădătorii sunt la umbră. Furnicile se deplasează sute de metri de muşuroi în căutarea hranei. Drumul dus este şerpuit, pe când drumul de întoarcere este drept, pe distanţa cea mai scurtă. Când sunt în apropierea muşuroiului, pe drumul de întoarcere, s-a observat că furnicile fac zigzaguri în încercarea găsirii muşuroiului, semn că ştiu că sunt în proximitatea acestuia. Cum navighează furnicile? Cum ştiu aceste furnici de un centimetru lungime să se întoarcă la muşuroi după călătorii de sute de metri distanţă?

Comentarii -

Răspunsul probabil pare simplu şi este cunoscut de mulţi: pentru că girafele ajung astfel la hrană (frunzele copacilor aflate la înălţime) la care alte mamifere, mai scunde, nu ajung. Acesta este răspunsul clasic şi multă vreme biologii au fost convinşi, în majoritate, că aşa trebuie să stea lucrurile. Abia către anul 2000 doi cercetători, Robert Simmons şi Lue Scheepers, au sugerat că adevărul despre lungimea gâtului girafei s-ar putea să fie altul ori, în orice caz, răspunsul clasic s-ar putea să nu fie întreaga poveste.

Comentarii -

 

Cei familiari cu ştiinţa modernă, cum sperăm că sunt cititorii acestui articol, ştiu că materia inertă, precum şi materia "animată", fiinţele, sunt guvernate de legi complexe, care definesc modul în care componentele fundamentale ale universului interacţionează unele cu altele. Deşi planeta Terra, de exemplu, nu este, în sine, vie, comportamentul acesteia în spaţiu este descris de legile naturii, nu în totalitate înţelese (problema gravitaţiei, problema naturii ultime a materiei etc.). Un electron, deşi ne-viu, "ştie" să identifice proximitatea unui alt electron, pe baza unei interacţiuni complexe. Dar ce diferențiază materia vie de materia inertă? Ce diferențiază viul de ne-viu?

Comentarii -

Recent au fost publicate două articole de presă cu titluri senzaționale legate de vaccinare. Agerpres a retras știrea după ce a realizat că a difuzat informații inexacte, iar  România Liberă doar a modificat titlul. Este de evidențiat faptul că directorul editorial al “România Liberă” este un membru al mișcării antivaccinare din România.

Comentarii -

La ora scrierii acestui articol în România s-au consemnat 34 de decese ca urmare a infectării cu virusul gripei. Săptămâna 14 - 20 ianuarie a avut un caracter epidemic, la fel ca şi săptămâna anterioară acesteia, numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute a crescut din nou cu peste 20% faţă de nivelul aşteptat. Ministrul Sănătăţii îndeamnă la vaccinare, şcolile se închid o zi, în încercarea de a încetini răspândirea virusului. Dar e mai complicat decât s-ar putea crede evitarea îmbolnăvirii şi a deceselor ca urmare a infectării cu virusul gripei, din motive expuse în continuare. Numeroase centre de cercetare din lume sunt în căutarea unui vaccin universal împotriva virusului gripal, deocamdată fără succes.

Comentarii -

 

Un vaccin anti-rujeolă protejează împotriva rujeolei. Introducând în organism o secvenţă dintr-un virus slăbit, sistemul imunitar învaţă cum să lupte împotriva acestuia, atunci când un virus real apare. Dar nu cumva sistemul imunitar învaţă mai mult din urma interacţiunii cu vaccinul? Cercetări recente arată ca da.

Comentarii -


Celule dendritice

Oamenii de știință iubesc analogiile. Le folosim în mod continuu pentru a comunica abordările și descoperirile noastre. Ca imunolog, mă uimeşte că multe dintre analogiile noastre recurente pentru un sistem imunitar sănătos, care funcționează, promovează trăsături excelente de comportament. În această privință, ar trebui să ne dorim cu toții să fim mai mult ca celulele sistemului nostru imunitar și să replicăm aceste caracteristici în viața noastră de zi cu zi și la locul de muncă.

Comentarii -

Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente carenţe de nutrienţi din lumea dezvoltată, afectând una din trei femei de vârstă reproductivă. Se poate dezvolta atunci când aportul de fier sau ratele de absorbție a fierului nu sunt în măsură să răspundă cerințelor de fier ale corpului, cauzând slăbiciune, oboseală, concentrare slabă, dureri de cap și intoleranță la exerciții fizice.

Comentarii -

Comportamentul prosocial este esenţial pentru sustenabilitatea societăţii, deoarece le permite oamenilor să lucreze în grupuri, să creeze structuri sociale puternice şi să contribuie la bunăstarea comună. Deşi altruismul este important pentru societate, oamenii de ştiinţă nu deţin multe informaţii despre modul în care comportamentele prosociale şi antisociale sunt prezente în creierul uman. În plus, tranziţia de la un comportament de tip egoist la unul de tip altruist nu este foarte bine înţeleasă.

Comentarii -

 

Febra musculară descrie un fenomen de durere musculară resimţită la 24-72 de ore după efort, mai ales în cazul practicării unui nou program de exerciţii, după o schimbare a sportului practicat sau după o creştere a duratei şi intensităţii antrenamentelor. Febra musculară se caracterizează prin sensibilitate musculară, scăderea forţei şi, în consecinţă, afectarea mişcării. Această durere este un răspuns normal la un efort neobişnuit şi este o parte a procesului de adaptare ce duce la o mai mare rezistenţă şi forţă pe măsură ce muşchii se refac şi revin la conformaţia normală.

Comentarii -

Un tată de gemeni din regiunea Hòa Bình din nordul Vietnamului a cerut efectuarea unui test pentru a se stabili dacă ambii copii sunt ai săi. Rezultatul testului a arătat că, în fapt, este tatăl biologic al unui singur copil, celălalt fiind conceput de mamă cu un alt bărbat... Cum e posibil aşa ceva?

Comentarii -

Corpul uman este format din miliarde de celule microscopice. O celulă umană obişnuită este de aproape zece ori mai mică decât diametrul unui fir de păr. Celulele dumneavoastră sunt clasificate în aproximativ 200 de tipuri diferite. De exemplu, celulele din piele, cele musculare, cele osoase şi cele sangvine îndeplinesc funcţii diferite: fac pielea moale, muşchii flexibili, oasele solide şi sângele lichid. Funcţia fiecărei celule depinde în cea mai mare măsură de tipul genelor activate din totalul celor aproximativ 40.000 de gene.

Comentarii -

 

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută, de asemenea, sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contracției mușchiului cardiac) și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului cardiac).

Comentarii -


Limfocită T (micrografie electronică)

Stanley Riddell este oncolog şi cercetător în domeniul imunoterapiei la Fred Hutchinson Cancer Research Center, Seattle, SUA. Acesta experimentează de 25 de ani terapii de avangardă care modifică şi potenţează sistemul imunitar pentru a trata în mod eficient cancerul şi alte boli infecţiose. Pe 14 februarie 2015 Riddell a prezentat ultimele progrese realizate în materie de combatere a cancerului.

Comentarii -

 

Un documentar recent realizat de PBS, denumit "Memory Hackers" (şi pe care vi-l recomandăm, în măsura în care sunteţi interesaţi de subiect) vorbeşte, în esenţă, despre progresele realizate în ultimii ani în ce priveşte înţelegerea memoriei. Deşi, ca şi în ce priveşte conştiinţa, cunoaşterea mecanismelor de funcţionare a memoriei este încă la început, progresele realizate permit, de exemplu, ştergerea unor amintiri, vindecarea de diverse fobii (cum ar fi frica de păianjeni) sau plantarea de amintiri.

Comentarii -

Editarea genetică reprezintă o nouă tehnică ce permite modificarea anumitor gene. CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazează editarea genelor, este probabil cea mai importantă descoperire din domeniul biotehnologiei din ultimii ani. Dar ce este și cum funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această tehnologie?

Comentarii -

Ai o durere de cap. La ce medicament apelezi? Cei mai mulţi oameni au o preferinţă pentru un medicament sau altul, pentru că au învăţat, din uzul repetat, că unele medicamente funcţionează mai bine decât altele. Această constatare este valabilă pentru orice tip de medicament, fie că se vinde la liber sau pe bază de reţetă.

Comentarii -

 

Etichetele produselor alimentare par să furnizeze toate informaţiile de care un consumator are nevoie; aşadar, numărarea caloriilor ar trebui să fie simplă. Dar lucrurile nu stau chiar aşa, iar etichetele spun doar jumătate din poveste.
 
O calorie reprezintă măsura energiei utilizabile. Etichetele produselor alimentare ne spun câte calorii conţin acestea. Dar ce nu spun aceste etichete este următorul lucru: numărul de calorii depinde de cât de procesat este produsul alimentar.

Comentarii -

Nu e cine ştie ce ştire faptul că în creierul nostru îşi au sediul atât gândurile, cât şi emoţiile. Creierul ia deciziile şi coordonează acţiunile organismului. Creierul adaptează acţiunile organismului în funcţie de mediul înconjurător, recepţionând informaţii externe şi reacţionând în consecinţă.  Pentru multă vreme am explicat funcţionarea creierului strict prin celulele sale specializate - neuronii, care constituie hardware-ul creierului.

Comentarii -

Celula este unitatea structurală şi funcţională a tuturor organismelor vii. Celula este de două tipuri - procariotă şi eucariotă. Celula procariotă este formată din perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleotid. Peretele celular este în partea exterioară, rigid şi dă forma celulei. Membrana celulară este alcătuită din proteine şi lipide, are rol de protecţie, permeabilitate selectivă, schimb de substanţe şi energie cu mediul de viaţă.

Comentarii -


Inserarea chirurgicală a unor electrozi în creierul unui pacient

Astăzi cei mai mulţi dintre noi acceptă că mintea este dependentă de funcţionarea creierului şi nu obiectează la afirmaţia "Tu eşti creierul tău". La urma urmelor ştim de multă vreme că, în fapt, creierul controlează modul în care ne comportăm, ce ne amintim şi ce ne dorim. Dar ce înseamnă toate acestea? Şi sunt ele reale?

Comentarii -

Sistemul imunitar ne protejează împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor tipuri de patogeni pe care-i întâlnim de-a lungul vieţii. De asemenea, sistemul imunitar are capacitatea de a-şi aminti infecţiile trecute, putând lupta împotriva unor noi infecţii de acelaşi tip mult mai uşor.

Comentarii -

Subcategorii

Apărută acum trei miliarde şi jumătate de ani, o moleculă minusculă şi primitivă conţinea în structura sa, codificat, nişte instrucţiuni. Aceste instrucţiuni au fost transmise urmaşilor primelor forme de viaţă de pe Terra, apoi urmaşilor acestora, ş.a.m.d., până în prezent, când molecula se regăseşte în celulele tuturor formelor de viaţă care populează planeta Pământ.

Genomul uman, scris într-un cod format din doar 4 "litere", ne spune cine suntem, iar acest lucru dă naştere la multe întrebări. A ajuns procesul selecţiei naturale la final ? Ar trebui să alegem şi să transmitem urmaşilor noştri "ceea ce avem mai bun" în codul nostru genetic? Dacă da, cine şi cum va decide ce înseamnă "tot ce avem mai bun"? De la aminoacizii din spaţiul cosmic până la genele umane din porumb...iată povestea ce urmează... 

Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 121.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!