Cu o natalitate redusă și o speranță de viață asemenea, cu spor negativ constant, cu rate mari de morbiditate și mortalitate evitabilă și o emigrație importantă, România rămâne una dintre țările plasate sub media UE la mulți dintre indicatorii de performanță și eficiență a sistemului de sănătate.
Actuala Strategie Națională de Sănătate „Împreună pentru sănătate”, elaborată de Ministerul Sănătății și gândită pentru perioada 2022-2030, își propune să schimbe starea de fapt, deplasând accentul pe sănătatea cetățeanului privit ca o persoană cu nevoi multidimenisonale și nu ca un simplu pacient, cum a fost cazul în precedenta strategie.
Abordarea centrată pe cetățeni ia în considerare faptul că, înainte ca aceștia să devină pacienți, ei trebuie să fie informați cu privire la sănătatea lor, să și-o poată proteja, iar mediul în care ei trăiesc să fie unul de bună calitate.
- Detalii
- Scris de: Redacția RaportulDeGarda.ro
Presa abundă în informații generice despre alimentație ori, la polul opus, despre beneficiile formidabile ale unui aliment sau altul (de regulă, fără context, fără informații științifice care să susțină afirmațiile).
Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Am publicat mai multe articole în ultimele luni care au la bază scrierile acestuia (vezi tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole).
În acest articol vom vorbi despre lista celor 11 tipuri de alimente esențiale pentru alimentația zilnică a omului, așa cum a fost menționată de Greger în cartea sa „Cum să nu mori”, cu scurte explicații privind beneficiile fiecărui aliment.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Unora li se pare anormală următoarea situație: sunt miopi, poartă ochelari sau lentile de contact, iar atunci când privesc la obiecte aflate la mică distanță (10-20 cm), cum ar fi eticheta unui produs în supermarket, observă că văd mai bine fără ochelari decât cu aceștia.
Dacă ai peste 45 de ani și ai miopie, fă următorul test:
- cu ochelarii la ochi, ia un pix sau o cariocă și apropie încet obiectul de ochi. Focalizează-te pe scrisul de pe acesta. La un moment o să observi că scrisul devine încețoșat; nu mai distingi semnele în mod clar.
- scoate ochelarii și repetă mișcarea.
În ce caz vezi mai bine la mică distanță? Cel mai probabil în cazul în care nu porți ochelarii. Iată de ce...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pe măsură ce îmbătrânim, se înmulțesc și provocările la care ne supune propriul trup 😀 Una dintre ele este durea de spate. Deși tendința multora este să meargă imediat la doctor și, uneori, să treacă pe medicație sau, în cazuri extreme, să suporte intervenții medicale complicate, precum o operație, prevenția este de preferat, desigur. Iar prevenția de multe ori presupune doar menținerea unei musculaturi funcționale, care să ne sprijine în executarea normale ale corpului fără durere.
În ce privește durerea de spate, am publicat un articol în care recomandam un exercițiu pentru cei care au dureri de spate în zona lombară. Dar, dincolo de acest exercițiu, ce trebuie reținut este că de multe ori durerile de spate au drept cauză o musculatură slabă a spatelui. Practicarea unor exerciții de întărire a musculaturii spatelui este de multe ori tot ce merită luată în calcul.
În ce privește gâtul, probabil nu toată lumea este conștientă că multe dureri de cap au drept cauză musculatura gâtului. Sigur, în sine, durerea în zona gâtului implică un disconfort sporit. Dar în multe situații durerea din zona gâtului se mută în zona capului, nemaifiind clar care este cauza și care este exact zona care doare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce sunt trigliceridele? Trigliceridele reprezintă principala formă în care găsim grăsimile în organismul uman. Acestea sunt compuse din trei acizi grași și glicerol (sau glicerină). Nivel trigliceridelor poate fi un indicator al sindromului metabolic, care crește riscul de infarct miocardic sau atac vascular cerebral.
Acizii grași sunt lanțuri de diferite mărimi de atomi de carbon, oxigen și hidrogen. Aceștia pot fi saturați sau nesaturați. Aceștia se numesc saturați în situația în care atomii de carbon formează toate cele patru legături posibile cu alți atomi și nesaturați atunci când atomii de carbon mai pot forma legături chimice cu atomi de hidrogen.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Într-un studiu publicat în revista Pediatrics a fost confirmat fenomenul cunoscut ca „marșul alergic”, un model care descrie progresia naturală a bolilor alergice la copii, de la naștere și până la vârsta adultă.
S-au analizat datele a peste 200.000 de pacienți pediatrici, pe o perioadă cuprinsă între 1999 și 2020, fiind incluși nou-născuți, copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani. A fost descris modelul „marșului alergic”, în care alergiile au ca primă prezentare eczema, urmată de alergiile alimentare, astm și alergiile la factorii din mediul înconjurător.
- Detalii
- Scris de: Dr. Ana Maria Vasile
În legătură cu evoluția stării de sănătate a populației nu avem niciun proiect major. Iar un cumul de factori face ca predicția din acest articol, conform căreia populația României va fi din ce în ce mai bolnavă pe măsură ce trec anii, să fie greu de infirmat de realitate.
Pe scurt, doi sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a populației pe termen mediu și lung: modernitatea și lipsa de educație formală. La o primă privire nu este evident, probabil, care ar putea fi legătura celor două cu starea de sănătate, dar ne vom lămuri imediat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Deși merele nu sunt considerate un super-aliment, ele sunt totuși catalogate drept un aliment funcțional.
Cu toții am auzit că un măr pe zi ține medicul departe, dar cât de adevărat este asta? Merele nu sunt bogate în vitamina A și nici nu sunt benefice pentru vedere precum morcovii. Nu sunt o sursă excelentă de vitamina C și, prin urmare, nu ajută împotriva răcelii, așa cum fac portocalele.
Totuși, merele conțin diverse substanțe bioactive – substanțe chimice naturale care apar în cantități mici în alimente și care au efecte biologice în organism. Aceste substanțe chimice nu sunt clasificate ca nutrienți, precum vitaminele. Deoarece mărul conține multe substanțe bioactive care promovează sănătatea, acesta este considerat un aliment „funcțional”.
- Detalii
- Scris de: Janet Colson
Din cauza consecinţelor negative asupra sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat limitarea consumului de zahăr la mai puţin de 10% din aportul caloric zilnic al unei persoane. În acest context, industria alimentară a început să utilizeze din ce în ce mai des îndulcitorii artificiali în locul zahărului din alimente şi băuturi. Aceste substanţe au capacitate ridicată de îndulcire, chiar şi în cantităţi scăzute, şi au un aport caloric minim. Datorită acestor caracteristici, consumul de îndulcitori artificiali a devenit o strategie din ce în ce mai frecvent utilizată pentru a combate obezitatea şi hiperglicemia.
Luna aceasta, însă, IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS a clasificat aspartamul, unul dintre cei mai utilizaţi îndulcitori artificiali, drept potenţial agent carcinogen, ridicând numeroase semne de întrebare referitoare la siguranţa consumului acestor substanţe şi efectele asupra sănătăţii. Dar ce spun studiile despre îndulcitorii artificiali?
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Pentru a slăbi, trebuie să existe un deficit de calorii, adică să introduci în corp mai puține calorii decât cele consumate. Dar deficitul caloric nu duce doar la pierderea grăsimii, ci, inevitabil, și a mușchilor. În primele zile de deficit caloric, corpul folosește rezervele de glicogen pentru energie.
Glicogenul este o polizaharidă compusă din mai multe molecule de glucoză. Glucoza din sânge poate fi transformată și stocată sub formă de grăsime în țesutul adipos, atunci când cantitatea de alimente ingerate depășește necesarul de energie al organismului și capacitatea de stocare în ficat și mușchi, sub formă de glicogen.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Bolile pulmonare pot lua mai multe forme, dintre care cele mai importante sunt: cancerul la plămâni, boala pulmonară obstructivă cronică și astmul. Cancerul la plămâni ucide circa 8.500 de români anual.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ouăle reprezintă o sursă bogată și accesibilă de nutrienți și substanțe bioactive, însă conținutul ridicat în colesterol a reprezentat un motiv de îngrijorare legat de consumul acestui aliment. Relația dintre colesterolul sanguin și bolile cardiovasculare este demonstrată, iar terapiile care scad colesterolul LDL (LDL-C) reprezintă un palier important în prevenția secundară.
Ipoteza legată de implicarea colesterolului din dietă în riscul cardiovascular a fost lansată în 1968, urmând ca American Heart Association să adopte o recomandare legată de restricționarea aportului de colesterol la 300 mg/zi, fiind inclusă limitarea consumului de ouă la max. 3 pe săptămână. Metabolismul colesterolului a fost investigat între timp, fiind descoperit că aportul exogen, prin dietă, determină scăderea sintezei endogene a colesterolului, ceea ce menține homeostazia acestui compus la nivelul organismului. De asemenea, colesterolul conținut din ouă nu este bine absorbit, ceea ce limitează impactul aportului exogen prin acest aliment.
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Articolul are la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Autorul pornește de la ideea că alimentația este un factor determinat în sănătatea trupului, unul însă ignorat de medicina tradițională, medicii fiind plătiți pentru „pastilele și procedurile pe care le prescriu”, pentru cantitatea așadar, nu pentru calitatea serviciilor. Unul dintre motivele pentru care lucrurile stau astfel este și acela că nutriția primește puțină atenție în facultățile de medicină. Pe de altă parte, cum observă cei care ajung la doctor, medicii tratează consecințele bolilor, nu cauzele; pentru a trata cauzele, ai nevoie de o pregătire suplimentară (dincolo de „ce medicament / procedură se aplică la aceste simptome”).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Psihopatia este o afecțiune neurologică ce nu are drept cauză, cum încă se consideră, o traumă anterioară. Într-un articol recent publicat în PsychologyToday, psihologa Abigail Marsh, cercetător în domeniul psihopatiei, indică patru mituri cu privire la psihopatie care încă persistă, deși cercetările din ultimii ani le infirmă.
Iată, pe scurt, principalele idei din articol:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Lisa Feldman Barrett este profesor de psihologie la o facultate americană și unul dintre cei mai citați cercetători în acest domeniu. A publicat în urmă cu câțiva ani o importantă carte cu privire la emoții („Cum iau naștere emoțiile”), tradusă și în limba română.
Despre teoria emoțiilor formulată de autoare, puteți citi articolul nostru „Cum se formează emoțiile umane și cum pot fi acestea controlate”.
Lisa Feldman Barrett a publicat recent un articol cu privire la modul în care (nu) funcționează creierul uman, care poate fi lectura integral aici.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.