GaussGauss, Carl Friedrich Johann (Braunschweig, 30.04.1777 – Göttingen, 23.02.1855) a fost matematician şi astronom german. A fost, timp de 20 de ani, director al Observatorului astronomic din Göttingen şi apoi profesor la universitatea din acelaşi oraş.

 

„Matematica este regina ştiinţelor, iar aritmetica este regina matematicilor" (Carl Gauss)


Îşi făcuse studiile superioare din sprijinul material al ducelui Ferdinand de Braunschweig (1721-1792), care admira precocitatea şi talentul celui ce va fi numit de contemporanii săi “princeps mathematicorum”.

Într-adevăr, cum destăinuia însuşi Gauss, făcea calcule mintale chiar înainte de a şti să scrie; ca elev, a descoperit regula de însumare a numerelor naturale până la 100.

La 19 ani a redescoperit legea reciprocităţii resturilor pătratice (găsită intuitiv de Euler (în 1772), demonstrată suficient de A. Legendre (în 1798)), căreia i-a dat şase demonstraţii diferite a conceput (în 1795) metoda celor mai mici pătrate; a rezolvat celebra problemă a construcţiei cu rigla şi compasul a poligoanelor regulate la care numărul laturilor este un număr prim (din şirul lui Fermat ori este un produs al acestor numere) – fapt care l-a încântat mult, determinându-l chiar să se dedice matematicii (ca exemplu, Gauss a construit poligonul regulat cu 17 laturi – pe care posteritatea l-a ales bază a soclului monumentului ce i-a fost ridicat ca omagiu).

În celebra sa teză de doctorat (din 1799), C. Gauss a demonstrat teorema fundementală a algebrei; a întemeiat calculul cu numere complexe (desăvârşindu-l în 1831), lui datorându-i-se şi denumirea acestor numere ca şi interpretarea lor geometrică; a introdus (în 1812) seria hipergeometricî. în geometria diferenţială a dat formele fundamentale ale suprafeţelor, curbura totală (care îi poartă numele), reprezentarea sferică a suprafeţelor; a introdus termenul de reprezentare conformă (în 1822); a gândit asupra geometriei neeuclidiene, căreia i-a propus şi denumirea (în 1824).

A descoperit prin calcul (în 1800) planetele Ceres, Pallas, apoi Vesta şi Iunona; a determinat diferenţa de latitudine dintera Göttingen şi Altona (între 1821/25), muncind până în 1841 pentru rafinarea rezultatelor numerice).

Mormântul lui Gauss
Mormântul lui Gaus din  Albanifriedhof, Göttingen, Germania
credit: wikipedia.org

 

Carl Gauss a realizat prima măsurare absolută a momentului magnetic a unui magnet şi a intensităţii câmpului magnetic terestru – întemeind teoria matematică a acestui câmp (în 1839); cu numele său este denumită acum unitatea de măsură a inducţiei magnetice (Gs). De asemenea, a avut primul ideea de defini o unitate de electricitate. Este, împreună cu Wilhelm Weber (1804-1891), inventatorul telegrafului cu o linie (1833).

Fire puţin comunicativă, Gauss obişnuia să-şi noteze foarte pe scurt toate rezultatele noi ce le obţinea în acel Tagebuch – un jurnal şi itinerar al gândurilor sale. Sigiliul său personal închipuia un pom cu câteva roade, dedesubt fiind gravată maxima sa preferată: "Pauca sed matura".

Operele principale:
Disquisitiones arithmeticae (1801);
Theoria motus corporum coelestium în sectionibus conicis solem ambientium (1809);
Disquisitiones generales circa superficias curvas (1820).

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.