Biruni. Pictura iranianaTimp de mai bine de jumătate de secol, după căderea Imperiului Roman de Apus şi până la începutul Renaşterii, focarul cunoaşterii lumii noastre s-a mutat, din Grecia şi Italia bântuite de războaie, în Orientul aflat în plină dezvoltare a civilizaţiei islamice.

 

 

Încă feriţi de violenţă şi de excesele fundamentalismului religios, marii învăţaţi ai Orientului au păstrat multe din lucrările Greciei antice şi au continuat să contribuie la cunoaşterea omenirii. Lucrările lor, traduse în latină, au stat apoi la baza lucrărilor mult mai faimoşilor învăţaţi europeni de la Leonardo da Vinci încoace. Vă invităm să (re)descoperiţi una dintre aceste mari personalităţi, a căror contribuţie la civilizaţia noastră este insuficient recunoscută astăzi.


Învăţaţii uitaţi ai Orientului: Abu Rayhan Biruni (973-1048 d.Hr.)

 

Abu Raihan Biruni
Abu Rayhan Biruni. Timbru poştal tipărit în 1973 în Afganistan
credit: Wikimedia Commons


Portretul lui Abu Rayhan Biruni aduce aminte de idealurile Renaşterii, deşi le precede cu aproape patru secole, născut fiind în anul 973 e.n., în oraşul Kath din Uzbekistanul de astăzi. Un strălucit filozof şi teolog, Biruni ne-a lăsat peste 146 de lucrări, acoperind nu numai teologia islamică, ci mai ales astronomia, matematica, mecanica, geodezia, geologia şi filozofia.

Abu Rayhan Biruni a fost primul care a efectuat experimente minuţioase în domeniul astronomiei. La fel ca şi înaintaşul său, Claudius Ptolemeus, a realizat observaţii atente, însă a acordat o mare atenţie erorilor şi a inclus în lucrările sale toate observaţiile, indiferent dacă ele contraveneau sau nu ipotezelor sale. În acest sens, Abu Rayhan Biruni este unul din primii exponenţi ai metodei experimentale.




Contactul său cu filozofia indiană l-a adus în poziţia de a fi unul dintre primii oameni de ştiinţă care au discutat problema teoriei heliocentrice. Biruni a scris primul tratat despre filozofia indiană; referindu-se la ipoteza heliocentrică propusă de Aryabhata, Brahmagupta şi Varahamihira, el a remarcat că ipoteza heliocentrică corespunde observaţiilor astronomice, notând astfel:

Rotaţia Pământului nu ar invalida în niciun fel calculele astronomilor, întrucât toate datele astronomice sunt explicabile în termenii oricăreia dintre cele două teorii. De aceea, problema este dificil de soluţionat.

Tot Biruni este cel care a descris gravitaţia ca fiind "atracţia tuturor obiectelor către centrul Pământului". De altfel, Biruni a fost un critic al multora din opiniile lui Aristotel despre fizică şi astronomie. Între altele, el a considerat eronat faptul că filozoful grec a ignorat gravitaţia în descrierea obiectelor cereşti şi a propus posibilitatea ca mişcarea obiectelor celeste să fie eliptică, nu circulară.

O statuie a lui Biruni din Iran
Statuie a lui Biruni în Iran
credit: Wikimedia Commons



Abu Rayhan Biruni este autorul primelor tratate despre planisfere, astrolabi ortografici şi, poate cel mai important, despre sextanţi. Dar contribuţiile sale nu se opresc aici; el este considerat fondatorul indologiei, părintele geodeziei şi primul antropolog, fiind autorul unor studii de religie comparată şi psihologie experimentală.

Într-adevăr, aproape că nu există domeniu al ştiinţei care să nu fi fost atins de acest mare învăţat al vremurilor sale. Abu Rayhan Biruni -- pe numele său întreg Abū Rayhān Muhammad ibn Ahmad al-Bīrūnī , s-a stins din viată pe 13 decembrie 1048. Astăzi, craterul Al-Biruni de pe Lună îi poartă numele, dar din păcate puţini sunt cei care cunosc realizările sale.

 


O scurtă istorie a realizărilor ştiinţifice şi filozofice ale oamenilor de ştiinţă orientali în secolul al X-lea e.n. Printre aceştia se numără şi Rayhan Biruni.

 

Bibliografie suplimentară: http://en.wikipedia.org/wiki/Abu_Rayhan_Biruni.



Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 106.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!