Frederick SangerScopul suprem al geneticii a fost realizarea unei hărţi a genomului uman, peste 100.000 de gene şi milioane de perechi de baze. Toate aceste cercetări ştiinţifice nu ar fi fost posibile fără munca unui biochimist britanic – Frederick Sanger.

 

 

 

La temelia informaţiilor genetice de astăzi stau două descoperiri ce i-au aparţinut lui Frederick Sanger, iar cu ajutorul lui proiectul genomului uman a putut fi realizat.

Frederick Sanger s-a născut în 1918 într-o familie prosperă, tatăl său fiind doctor. La şcoală Frederick Sanger nu a excelat, chiar era un elev mediocru, dar cu toate acestea în 1936 este admis la un colegiu din Cambridge, unde va studia biochimia în defavoarea medicinei. Biochimia l-a atras din prima clipă, fiind şi o disciplină relativ nouă ce se angaja să răspundă la unele întrebări din biologie cu ajutorul chimiei.

Începutul secolului XX era plin de necunoscute pentru savanţi. Perfecţionând mijloacele de cercetare aceştia au putut face descoperiri şi formula teorii valabile şi astăzi. Frederick Sanger s-a ocupat de studiul insulinei, un hormon produs de celulele pancreasului. Rolul insulinei este de a regla nivelul glucozei din sânge. Prin studiile sale, Frederick Sanger a determinat ordinea aminoacizilor din insulină. Studiul a căpătat o importanţă vitală după ce Sanger a reuşit să îi localizeze şi să îi analizeze. După 12 ani de cercetat, insulina nu mai avea secrete pentru el, analiza fiind completă, iar munca cercetătorului a fost răsplătită în 1958 printr-un premiu Nobel pentru chimie. Descoperirile sale au avut o importanţă deosebită în medicină deoarece demonstrau că proteinele sunt compuse din secvenţe de aminoacizi.

Cea de-a doua mare descoperire a lui Frederick Sanger se referă la studiul moleculei de ADN. În 1961 începe să descifreze codul genetic prin demonstrarea existenţei codonilor (codonii sunt secvenţe de câte 3 baze din structura ADN-ului ce corespund fiecărui aminoacid). În 1962 îşi începe activitatea la Laboratorul de Biologie Moleculară din Cambridge şi încearcă să găsească o metodă de a analiza secvenţele de nucleotide din structura ADN-ului.  Cercetările lui Frederick Sanger aveau să dureze mai mulţi ani, având la dispoziţie aceleaşi metode prin care „a citit” insulina. În 1968 reuşeşte să decodifice o secvenţă de ARN de 120 de nucleotide, un adevărat succes pentru vremea aceea. În anii ’70, Frederick Sanger sparge ADN-ul în fragmente şi încearcă să construiască o copie a unei secvenţe de ADN folosind nucleotide marcate radioactiv.

 

 

În experimentele sale a folosit diverse metode, una dintre acestea folosea un catalizator descoperit recent: ADN-polimeraza. Cu ajutorul acestei substanţe, Sanger a reuşit să izoleze fragmente mai lungi din molecula ADN-ului, iar când a descoperit că poate controla acţiunea catalizatorului, Sanger a inventat o metodă de secvenţiere. Rezultatul s-a concretizat prin formarea unui grup ordonat şi marcat de fragmente din ADN ce puteau fi clasificate în funcţie de lungime. În 1974 Frederick Sanger începe activitatea de secvenţiere a materialului genetic al unui virus – Phi X174, iar 4 ani mai târziu secvenţa de baze a virusului a fost gata. Sanger a descoperit, izolat şi clasificat cele peste 5000 de baze ale virusului. La momentul publicării rezultatului era un adevărat record pentru acea vreme şi un moment de vârf în cariera lui Frederick Sanger. Rezultatele muncii îi sunt din nou răsplătite cu un premiu Nobel pentru chimie în 1980.

Succesul său a deschis drumul cercetătorilor în domeniul geneticii, iar în 1982 gena responsabilă de producerea insulinei la om a fost introdusă cu succes într-o bacterie, toate tehnicile de manipulare a ADN-ului datorându-se muncii lui Frederick Sanger.

În 1988 Frederick Sanger a părăsit laboratorul din Cambridge, retrăgându-se din activitate şi lăsând în urmă două descoperiri fundamentale pentru cercetarea ştiinţifică pentru care a fost răsplătit cu două premii Nobel pentru chimie.

 

 

Bibliografie:
wikipedia.org/wiki/Frederick_Sanger
nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/1980/sanger-autobio.html


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!