CAUCHY, AUGUSTIN LOUIS (Paris, 21.08.1789 -Sceaux-Seine, 23.05.1857) a fost un matematician şi mecanician francez. A studiat la Şcoala Politehnică şi la Şcoala de poduri şi şosele din Paris. A predat matematica la Şcoala Politehnică, apoi la Collège de France şi la Sorbona. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Paris. Persecutat pentru vederile sale politice, a primit exilul în Elvetia (în 1830), de unde a fost chemat la Universitatea din Torino ca titular al catedrei de fizică-matematică înfiinţată anume pentru el. A revenit după 9 ani în Franţa, reluându-şi mult mai târziu cariera de profesor de astronomie şi matematică la Sorbona.
A.Cauchy este una dintre gloriile matematicilor franceze; de o productivitate uimitoare, a scris 789 de memorii cu subiecte din toate domeniile matematicii, din mecanică, astronomie şi fizică. A adus contribuţii importante în special la lămurirea noţiunilor de bază ale analizei matematice, ca: funcţie, limită, continuitate; a enunţat un criteriu de convergenţă a seriilor; e considerat unul dintre fondatorii analizei matematice moderne - introducând multă precizie şi rigoare în această ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Petre Rău
CARDANO, GIROLAMO (Pavia, 24.09.1501 - Roma, 21.09.1576) a fost un matematician, medic şi filozof italian. Primii şapte ani ai vieţii i-a îndurat cu greu fiind crescut de o doică (departe de mama sa care, nedorindu-l, l-a tratat cu totală lipsă de afecţiune).
În schimb tatăl său s-a preocupat cu grijă de educaţia lui, învăţându-l limba latină, aritmetica, geometria, astrologia. A studiat la Universitățile din Pavia şi Padova, luând doctoratul în medicină. A profesat matematicile la Universitatea din Milano, precum şi medicină, la Pavia, Bologna şi Roma, unde şi-a făcut o mare reputaţie că matematician şi medic.
- Detalii
- Scris de: Petre Rău
CANTOR, GEORG FERDINAND LOUIS PHILIPPE (Petersburg, 03.03.1845 - Halle, 06.01. 1918) a fost un matematician german. Acesta a făcut studiile la Universitatea din Zürich, din Berlin şi Göttingen, specializându-se în matematică, filozofie şi fizică. A profesat la Universitatea din Halle, după ce a predat şi în învăţământul liceal la început.
La 39 de ani a suferit o puternică depresie care, deşi diminuată, l-a urmărit toată viaţa, firul zilelor sale sfârşindu-se într-un azil de alienaţi.
- Detalii
- Scris de: Petre Rău
Grădina botanică este, azi, o instituţie de cultură şi o zonă de relaxare. Ca instituţie de cultură, ca spaţiu de cercetare a apărut încă din antichitate, grădina botanică fiind “laboratorul” în care medicii cultivau plantele de care aveau nevoie în tratarea bolnavilor.
- Detalii
- Scris de: Gheorghe Manolea
La finele lui 1943 Victor Daimaca trimite către Observatorul Astronomic din Bucureşti o telegramă: „Cometă nouă, mărimea a 8-a în Lynx, pe linia Alfa - Gemini - Ipsilon Ursa Mare, deplasare diurnă 2 grade spre omicron Ursa Mare“.
- Detalii
- Scris de: Gheorghe Manolea
Eliza Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887 - d. 25 noiembrie 1973), sora inginerului Dimitrie Leonida, este considerată prima femeie inginer din Europa. Aceasta a fost şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. Iată-i povestea...
- Detalii
- Scris de: Gheorghe Manolea
În 1896 Spiru Haret, numit secretar general al Ministerului Instrucţiunii, a propus un proiect de reformă a învăţământului românesc. Noul proiect prevedea gimnaziul unic, divizarea cursului superior de liceu în secţiile clasică, reală şi modernă.
- Detalii
- Scris de: Gheorghe Manolea
Genome ARTIST este rezultatul unei colaborări interdisciplinare între cercetătorii Departamentului de Genetică ai Univ. din Bucureşti şi experţi IT ai Universităţii Politehnica din Bucureşti. Printre autorii software-ului se află Lect. Dr. Alexandru Al. Ecovoiu.
- Detalii
- Scris de: TopUB
Pe 8 februarie 2013 se împlinesc 179 de ani de la naşterea marelui chimist rus Dimitri Mendeleev, creatorul tabelului periodic al elementelor, respectiv 185 de la naşterea părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice, popularul scriitor francez Jules Verne.
- Detalii
- Scris de: Răzvan Mihai Moldoveanu
Graţie unui articol recent publicat pe site-ul nostru, am aflat despre o variantă a celebrului experiment cu alegere întârziată (delayed choice) propus de John Archibald Wheeler, variantă al cărei coautor este un cercetător român. Numele său: Radu Ionicioiu.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Giordano Bruno s-a născut în 1548 la Nola, în sudul Italiei, fiind teolog şi filozof umanist italian din epoca Renaşterii. Adevăratul său nume era Filippo. Şi-a luat numele de Giordano după ce a devenit călugăr dominican în mănăstirea "San Domenico" de lângă Napoli.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dumitru
Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 – d. 8 ianuarie 1642) a fost fizician, matematician, astronom şi filozof italian care a jucat un rol important în Revoluţia Ştiinţifică. Întreaga sa carieră a dus la îmbunătăţirea telescoapelor şi observaţiilor astronomice realizate astfel.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dumitru
Puţini au fost cei marcaţi de atâtea dificultăţi materiale şi suferinţe ca Johannes Kepler, dar acesta şi-a găsit refugiul în cercetarea spaţiilor cereşti infinite, unde mizeriile terestre nu-l mai puteau ajunge. Citiţi în continuare o scurtă biografie a marelui astronom.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dumitru
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, marele om de ştiinţă danez Tycho Brahe (1546-1601) şi-a consacrat viaţa pentru impunerea unui sistem cât mai corect al lumii, fiind astfel considerat unul dintre fondatorii astronomiei moderne.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dumitru
Născut la 19 februarie 1473 în Torun (Thorn), într-o familie poloneză originară din Cracovia, Nicolaus Copernic rămâne orfan la 10 ani. Este apoi crescut şi educat de unchiul său, care dorea să-l îndrepte spre studii de drept canonic.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dumitru
Scopul suprem al geneticii a fost realizarea unei hărţi a genomului uman, peste 100.000 de gene şi milioane de perechi de baze. Toate aceste cercetări ştiinţifice nu ar fi fost posibile fără munca unui biochimist britanic – Frederick Sanger.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Nicolaus Steno este un adevărat pionier al geologiei. Acesta a trăit într-o perioadă în care oamenii credeau că fosilele cresc în interiorul rocilor, iar animale dezgustătoare apăreau spontan din materia care se descompunea. Iată povestea vieţii sale.
- Detalii
- Scris de: NASA
Astrofizicianul sârb Milutin Milankovitch (1879-1958) este recunoscut pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai importante teorii legate de mișcările Pământului și schimbarea climei pe termen lung. Acesta s-a născut în 1879, în comuna Dalj.
- Detalii
- Scris de: Earth Observatory
Benjamin Franklin, cel care a reuşit să demonstreze că fulgerul este un fenomen electric natural, este cunoscut ca unul dintre părinţii fondatori ai SUA, dar a fost şi un cercetător renumit, cu contribuţii semnificative în domeniul ştiinţelor naturii.
- Detalii
- Scris de: Earth Observatory
John Tyndall (1821- 1893) a fost un om de ştiinţă, desenator, inspector, profesor de fizică, matematician, geolog, cercetător al atmosferei, lector public şi alpinist. Şi-a exprimat gândurile într-un mod pe care nimeni nu l-a mai văzut ori auzit înainte.
- Detalii
- Scris de: NASA