De ce trăim (relativ) puțin: nevoia inițială de reproducere rapidă a mamiferelor a dezactivat mecanismele asociate unei vieți lungi
Tuatara. Credit imagine: wikipedia.org
Toate ființele umane îmbătrânesc. Face parte din biologia noastră și ne limitează durata de viață la puțin peste 120 de ani. Nu toate animalele experimentează îmbătrânirea însă. Corpurile unor animale nu se degradează treptat pe măsură ce îmbătrânesc așa cum o fac corpurile noastre.
Odată ajunși la 30 de ani, probabilitatea de a muri a oamenilor se dublează la fiecare opt ani. Deci, chiar dacă ai norocul să devii centenar, probabilitatea de a muri în fiecare an va fi mare.
De ce francezii condamnau porcii la spânzurătoare, plus alte gânduri la final de 2023 (JID-115)
• Unii oameni simt că viața nu este pur și simplu despre a trăi. Trebuie să fie despre altceva, trebuie să fie ceva mai mult.
Gândul se atenuează cu vârsta.
• Propria moralitate, cea pe care o exercităm în propriile acțiuni, o regăsim în evaluarea altora. De aceea lideri cu intenții și comportamente imorale sau ilegale ne lasă indiferenți pe prea mulți.
• Contraintuitiv, dacă-ți faci cunoscute scopurile, probabilitatea de a le îndeplini scade. Pare că, odată expuse, ne pierdem din vitalitate.
Paradoxul activității fizice: dacă are legătură cu serviciul, este dăunătoare
Activitatea fizică regulată este cunoscută ca fiind un factor preventiv în ce privește apariția bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 ori cancerul de colon sau sân.
Dar apare un paradox: chiar dacă activitatea fizică din timpul liber, chiar intensă, este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății, studii recente arată că activitatea fizică ce are loc la serviciu are efecte negative asupra sănătății, precum incidența bolilor cardiovasculare și mortalitate din toate cauzele.
De pildă, lucrătorii din construcții, agricultură și industrie sunt activi fizic în cea mai mare parte a zilei de lucru, dar aceștia sunt adesea bolnavi.
Cum vine asta? Activitatea fizică e activitate fizică, la urma urmelor, nu?
De ce cei care spun „sună-mă dacă ai nevoie de ceva” sunt nesinceri, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei. Pe lângă activitatea intelectuală, acesta este pasionat de ciclism și practică și ridicarea de greutăți. Mai jos am extras 10 dintre cele mai recente gânduri publicate pe contul de Twitter.
Ce ingrediente conțin Chicken McNuggets (McDonald's)?
Recunosc, nuggeții de la McDonald's sunt foarte buni 😀 Sunt o adevărată capodoperă culinară. Sunt gustoși, moi, prăjiți exact cât trebuie. Dar acești nuggeți sunt un exemplu perfect de aliment ultra-procesat, adică nu un aliment în sensul clasic, ci un fel de înlocuitor de mâncare.
Iată ce conțin acești nuggeți, pe lângă puținul de carne de pui.
Mâncarea care ne îmbolnăvește și ucide lent. Despre ororile alimentelor ultra-procesate
În prezent 7% din populația României are diabet, iar circa 3% are cancer. Conform unui raport din 2020, dintre copiii cu vârste de 7-9 ani 14% sunt obezi, iar 17% sunt supraponderali. Iar România de mâine va fi mai bolnavă decât cea de azi.
Ceea ce mâncăm astăzi este foarte diferit de ceea ce obișnuiam să mâncăm cu câteva zeci de ani în urmă.
Cea mai mare parte a ceea ce mănânci este constituit din alimente ultra-procesate [AUP], care sunt o noutate pentru organismul nostru, învățat de-a lungul istoriei cu alt tip de hrană, și care ne îmbolnăvesc și ne omoară.
Nu vorbesc doar despre mâncarea tip fast-food de la anumite lanțuri de restaurante, nu vorbesc despre ce găsești la etajul de „mâncare” din malluri, ci de aproape tot ce mănânci. Cereale în pungi multi-colore, dimineața? AUP. Crenvurști? AUP. Iaurt? (Cel mai probabil) AUP. Margarină? AUP. Pizza de la supermarket? AUP. Prăjituri de orice fel de la supermarket/ cofetărie? AUP. Supe instant? AUP. Pâinea albă? AUP. Covrigi de la colțul străzii? AUP. Biscuiți și napolitane? AUP. Mezelurile de (aproape) orice tip? AUP. Batoane cu proteine înainte sau după exerciții fizice? AUP. Nuggets de orice fel? AUP. Cipsuri? AUP. Înghețată? AUP. Și lista continuă... Zeci de mii de substanțe chimice de care, în largă majoritate, nu ai auzit, fabricate de marile companii alimentare, sunt amestecate în produsele pe care le mâncăm zilnic.
Există sau nu există electronii? (JID-114)
Undeva, într-un colț al Twitter-ului, în urmă cu câteva zile a avut loc o discuție aprinsă între un filozof și un fizician despre existența electronilor. Filozoful, Philip Goff. Fiziciana, Sabine Hossenfelder. Conversația, pe alocuri destul de dură, este răspândită în mai multe fire de discuție, dar esența este aici.
Pe scurt, „bătălia” conține următoarele puncte de vedere:
- Goff spune: „Nu putem observa electronii, dar aceștia sunt parte dintr-o explicație teoretică bună cu privire la ce observăm”.
- Hossenfelder spune: „Noi (n.n. fizicienii) nu folosim niciodată presupunerea că „electronii există” pentru a explica datele. Când spunem că electronii există, vrem să spunem că un anume set de postulate matematice se dovedesc utile pentru a descrie observațiile”.
Descoperire: nucleul azotului-9 se dezintegrează prin emiterea a 5 protoni
Într-un articol recent publicat în Phys. Rev. Letters se studiază un nucleu extrem de exotic, nucleul atomului de azot-9, compus din 7 protoni și doar 2 neutroni. Studiul acestui nucleu ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunile nucleare și elementele chimice care se găsesc în jurul nostru și din care suntem compuși.
Obezitatea la copii în România - un fenomen scăpat de sub control
Nu am găsit statistici recente cu privire la obezitatea infantilă în România. Dar date mai vechi existente sunt de-a dreptul stupefiante: conform unui articol din 2020 „Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani - ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”.
Cum chimia complexă a glutenului asigură produsele de brutărie/ simigerie-patiserie ușoare și pufoase
În pâine și alte produse pe bază de făină de brutărie/ simigerie-patiserie se află o substanță extraordinară – glutenul. Chimia unică a glutenului face alimentele pufoase și elastice. Glutenul este un amestec complex de proteine. Reprezintă 85%-90% din proteinele din făină.
Proteinele sunt macromolecule biologice naturale compuse din lanțuri de aminoacizi care se pliază pentru a adopta o varietate de forme. Elasticitatea aluatului frământat din făina cerealelor este dată de către gluten.
Ce ingrediente conțin, în fapt, covrigii?
Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.
Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!
Activitatea fizică (exercițiul fizic sau sportul) nu ajută la controlul greutății corporale
Activitatea fizică nu duce la un consum total de energie zilnică superior și nu ajută la controlul greutății corporale.
Aceasta este, într-adevăr, o descoperire surprinzătoare, dar bine documentată științific. În același timp, este bine camuflată în articolele care vorbesc despre efectele exercițiului fizic asupra organismului uman, căci aproape nimeni nu vorbește despre ea.
De când cu diversele dispozitive electronice care monitorizează diverși parametri organici, contorizarea numărul zilnic de pași și a numărului de calorii consumate, printre altele, a devenit rutină pentru mulți.
Dar așteptările noastre sunt că dacă, de pildă, ai consumat 450 de calorii făcând circa 10 mii de pași, aceste calorii se adaugă la rata metabolică bazală (rata metabolică bazală indică numărul de calorii utilizate pentru funcționarea corpului aflat în stare de repaus).
Constarea stupefiantă a cercetătorilor este că, în fapt, organismul are un mecanism de compensare, astfel că (aproape) indiferent de cantitatea de activitate fizică dintr-o zi, consumul energetic al corpului rămâne (aproximativ) același.
Recunosc, atunci când am început să citesc despre acest subiect, am fost destul de sceptic, pentru că, pe de-o parte, din toată părțile, surse autorizate, auzim despre rolul important al activității fizice în controlul greutății corporale, iar pe de altă parte pare că nu are sens să spui că dacă „arzi” calorii suplimentare, prin sport ori alte activități, acest lucru nu contează în economia energetică a organismului. Și totuși așa stau lucrurile. Iar, în fapt, la o analiză mai atentă, are o logică evolutivă, pe care o vom detalia mai jos.
Ceea ce, în esență, în ce privește controlul greutății corporale, ne aduce la concluzia pe care o știam deja: creșterea/ scăderea în greutate depinde de cantitatea de calorii consumate. Ceea ce nu înseamnă că activitatea fizică nu este importantă pentru sănătate. Este, și cu cât avansăm în vârstă, cu atât mai importantă, atât sub aspectul prevenirii apariției bolilor cronice, cât și al speranței de viață.
Iată cum am aflat că activitatea fizică nu ajută la pierderea în greutate.
Experimentul PROSPECT: noi progrese în studierea antineutrinilor
The High Flux Isotope Reactor
Într-un articol recent se arată cum experimentul PROSPECT de la reactorul nuclear HFIR de la Oak Ridge National Laboratory din Statele Unite a reușit să măsoare cu mare precizie antineutrinii generați de fisiunea uraniului în reactor. În felul acesta teoria care descrie acest proces va putea fi îmbunătățită, ținând cont că în prezent spectrul măsurat nu coincide cu previziunile teoretice.
Băuturile răcoritoare dizolvă smalțul dinților și provoacă apariția cariilor dentare
Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.
În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.
Aspirina tamponată nu protejează, în fapt, împotriva sângerărilor stomacale
În teorie, aspirina tamponată protejează împotriva hemoragiei stomacale. Dar un studiu recent arată că nu există diferențe între modul în care aspirina, indiferent de forma de administrare, afectează stomacul.
Aspirina a fost inițial, în fapt, un nume comercial stabilit de firma de medicamente germană Bayer, în 1897, pentru acidul acetilsalicilic.
Deși aspirina este eficientă ca anti-inflamator, sunt mulți pacienți care nu o tolerează prea bine (au dureri de stomac), preferând alte medicamente anti-durere, ca ibuprofenul. Pe lângă durerea de stomac, efectele secundare semnificative includ ulcerul stomacal, sângerarea stomacului și agravarea astmului. Riscul de sângerare este mai mare în rândul celor care sunt mai în vârstă, consumă alcool, iau alte antiinflamatoare nesteroidiene sau anticoagulante.
Polifenolii - efectele acestora asupra sănătății
Poate că cuvântul „polifenol” înseamnă puțin pentru tine, dar cu siguranță înseamnă mult pentru sănătatea ta. Polifenolii sunt o familie de compuși chimici prezenți în alimentele de origine vegetală și în algele marine care au fost studiate în ultimul secol pentru efectele lor asupra sănătății.
Începutul: gust și tehnologie
Polifenolii au fost folosiți pentru proprietățile lor tehnologice cu mult înainte de a primi un nume. Utilizările datează din Egiptul Antic, când s-a descoperit că substanțe chimice din scoarța anumitor copaci se cuplează cu colagenul din pielea animalelor, în procesul de tăbăcire a pieilor. Acest proces conferă o culoare profundă pielii, iar când au fost identificați compușii implicați – o clasă de polifenoli – aceștia au fost numiți „tanini”.