De ce nu vedem la fel lumea, deși privim la aceleași lucruri, plus alte gânduri de început de februarie (JID-118)
Așteptând... sfârșitul lumii
• Lucrurile au tendința, în genere, de a fi la fel și mâine. Economia, situația politică, situație de securitate. Situația sanitară.
Până vine, mereu surprinzător, schimbarea. O criză economică, o schimbare radicală de putere, un război, un nou virus.
O superputere a minții noastre, inducția, care se bazează pe prezicerea viitorului pornind de la trecut, dar care are, desigur, un grad de incertitudine, ne expune inevitabil în fața schimbărilor radicale.
Probabil că și încălzirea globală este în aceeași paradigmă: ne tot așteptăm ca lucrurile să rămână la fel, până când vom constata siderați că schimbările lente ne-au adus într-un punct în care ororile generate de schimbările climatice sunt de neoprit. În această privință, practic nimeni nu face nimic semnificativ.
→ Citește și: Patru metode pentru a învăța să gândești cu propria minte
O uimitoare potriveală cosmică
• Un lucru care, de câte ori mi-l amintesc, mă stupefiază: satelitul natural al Terrei, Luna, este de 400 de ori mai mic decât Soarele și este de 400 de ori mai aproape de Terra decât acesta, ceea ce face ca atunci când Luna se situează între Terra și Soare să avem eclipsă de Soare.
Da, toată lumea știe de eclipse, dar cât de uimitor este că din toate combinațiile posibile cu privire la dimensiuni și distanțe, Luna este exact cât trebuie și exact unde trebuie pentru o eclipsă perfectă? Pare că cine a stabilit asta cu maximă atenție :)
Următoarea eclipsă totală de Soare va fi vizibilă în România pe 3 septembrie 2081. Sper că vom fi toți cei care știm de acest articol aici :)
Notă: diametrul Soarelui este de 1.400.000 km, cel al Lunii de 3.500 km.
→ Citește și: Cum arată, realmente, sistemul solar la scară (distanțele reale dintre planete, în raport cu Soarele)
De ce ceea ce nu știm este uneori mai important decât ceea ce știm
În urmă cu puține zile, un filozof pe care-l urmăresc pe Twitter, Keith Frankish, vine cu următoarea provocare:
„Imaginați-vă că ați crede următoarele:
- oamenii dispun de moralitate.
- să fii moral, înseamnă să fii conștient.
- să fii conștient, trebuie să ai un suflet imaterial; apoi devii convins că oamenii nu au, în fapt, suflete imateriale.
La care dintre cele trei afirmații renunți?”
Care este durata optimă de activitate fizică și care sunt exercițiile fizice potrivite pentru sănătate și longevitate?
Iată două întrebări la care am vrut să răspund, într-un articol, de mai multă vreme:
1) ce tipuri de activități fizice sunt cele mai bune pentru o viață lungă și sănătoasă?
2) care este durata optimă a activității fizice pentru a maxima șansele de a trăi sănătos cât mai mult?
Interesul a pornit, în special, de la următoarea nedumerire: mania modernă pentru mersul la sală și practicarea intensă, de unii, a antrenamentelor cu greutăți, are beneficii pentru sănătate? Sigur, mulți merg la sală cu scopul de a crește masa musculară și a crește atractivitatea formei corpului, dar ar fi de interes, cred, de aflat dacă activitatea fizică intensă vine și cu alte beneficii ori poate cu dezavantaje.
În esență, din câte mi-am dat seama, în special din analiza concluziilor moderne cu privire la alimentația optimă pentru om, pare că o abordare moderată, în acord cu tiparele impuse de evoluția noastră ca specie, este cea optimă. Poate că ce era scris pe templul lui Apollo (Oracolul din Delphi), „Nimic în exces”, are o utilitate modernă în domenii multiple, cum ar fi, printre altele, cel a activității fizice ori al alimentației.
Pare, nu-i așa? excentrică preocuparea pentru activități fizice intense, fie că e vorba despre antrenamente cu greutăți, alergare ori alte tipuri de sporturi intense.
Dar, dincolo de ce opinii mi-am format eu, să vedem ce spune știința 😃.
Cel mai curios lucru despre viteza luminii
Despre viteza luminii am scris multiple articole de-a lungul timpului. O să includ câteva dintre acestea, ca linkuri, în interiorul ori la finalul acestui material, pentru a ajuta înțelegerea unor concepte mai dificile, asupra cărora nu insist aici.
În acest articol o să vorbesc despre cel mai stupefiant aspect al acestei limite din univers, despre faptul că nimic nu poate depăși viteza luminii. O să vedeți imediat de ce consider că este stupefiant.
Creștere a cazurilor de rujeolă, cea mai infecțioasă boală cunoscută, pe fondul ezitării în a vaccina copiii
Virusul rujeolei (microscop electronic)
Credit: wikipedia.org
Imaginați-vă o boală mai infecțioasă decât oricare alta cunoscută de știința medicală și care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ucide 2,6 milioane de copii mici în fiecare an, lăsând alte milioane de copii cu surzenie și chiar leziuni cerebrale. Sună ca ceva desprins dintr-o ficțiune de groază cu pandemii, dar o astfel de boală există. Este vorba despre rujeolă.
Rujeola, cunoscută popular și sub numele de pojar, este o boală extrem de contagioasă, care se transmite prin aer, și este cauzată de un virus care poate duce la complicații grave și deces, informează 360medical.ro.
Virusul rujeolic aparține familiei Paramyxoviridae, genul Morbilivirus, și se raspândește cu repeziciune, mai ales la persoane nevaccinate.
Consumul de carne roșie, asociat cu risc dublu de diabet zaharat de tip 2
Consumul excesiv de carne roșie, atât procesată, cât și neprocesată, se asociază cu riscul ridicat de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, conform unui studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.
Principalele efecte determinate de consumul de carne roșie:
• consumul de carne roșie procesată a crescut riscul de diabet zaharat de tip 2 cu peste 50%
• consumul de carne roșie neprocesată a crescut riscul de diabet zaharat de tip 2 cu 40%
• o porție în plus pe zi de carne roșie procesată a crescut riscul de aproape 1,5 ori
• riscul a fost crescut de 1,25 ori de o porție adițională de carne roșie neprocesată
• pentru consumul combinat, riscul a fost crescut de aproximativ 1,3 ori de o porţie suplimentară.
De ce au succes mesajele de extremă dreaptă: răspunsuri simple la probleme complexe, ce reduc incertitudinea din mintea oamenilor
Populiștii de extremă dreaptă par să se bucure de o ascensiune în lumea occidentală. Pentru cei care nu susțin aceste partide, atractivitatea acestora poate fi derutantă și neliniștitoare. Aceste partide par să joace cu fricile oamenilor și oferă răspunsuri banale la probleme dificile.
Matematica inferenței și a cunoașterii umane ne poate ajuta să înțelegem ce face ca aceasta să fie o formulă câștigătoare.
Deoarece politica se rezumă în mare parte la comunicare, matematica teoriei comunicării ne poate ajuta să înțelegem de ce alegătorii sunt atrași de partidele care folosesc mesaje simple și puternice în campania lor, precum și modul în care au succes folosind mesaje extrem de discutabile.
Animalele văd culorile diferit de om (video)
Culoarea nu există în natură. În fapt, un măr nu este roşu. Este utilă culoarea însă în lumea animală și cea a plantelor, atât pentru a diferenția între lucruri, cât și pentru atractivitate și atragerea atenției (cum este cazul plantelor și al animalelor). Animalele nu văd culorile la fel. De exemplu, taurii nu văd culoarea roșie (deci faptul că ar fi atrași de roșu în coridă e un mit).
Fiecare animal are un set unic de celule fotoreceptoare, ceea ce înseamnă că animalele percep culorile în mod diferit.
Desigur, deși putem constata care sunt diferențele între fotoreceptori între om și alte animale, nu putem stabili cu certitudine care este experiența unică a unei culori de către un animal. Asta este imposibil. Pentru că a vedea ca o albină, de exemplu, trebuie să fii o albină. Ceea ce pot face însă cercetătorii este să presupună că percepția culorii se face similar la om și la animalele studiate, dacă au fotoreceptori similari.
Un obiect cosmic îndepărtat, cu o masă între cea a unei stele neutronice și a unei găuri negre, naște dezbateri cu privire la natura acestuia
Există o diferență substanțială între masele celei mai grele stele neutronice măsurate și celei mai ușoare gauri negre măsurate. Această diferență de masă conține informații despre modul în care ambele tipuri de obiecte se formează în timpul supernovelor.
Reprezentare artistică a noul sistem descoperit, care ia în calcul ipoteza că elementul-companion al pulsarului (steaua în albastru-strălucitor) este o gaură neagră. Cele două obiecte cosmice sunt la 8 milioane km depărtare și se orbitează la 7 zile.
© MPIfR; Daniëlle Futselaar (artsource.nl)
Într-un articol recent publicat în revista Science este prezentată descoperirea unui obiect cosmic situat la aproximativ 40.000 de ani-lumină de noi, cu o masă mai mare decât cea a celei mai masive stele de neutroni cunoscute, dar mai mică decât cea a celei mai mici găuri negre cunoscute.
Încă nu se cunoaște cu certitudine ce este acest obiect cosmic; acesta va fi un fel de laborator pentru studiul materiei în condiții extreme.
Două „mecanisme” sunt responsabile pentru masa particulelor din univers, elementare și compuse
Într-un videoclip recent fiziciana germană Sabine Hossenfelder vorbește despre mecanismele prin care particulele obțin masă. De regulă, atunci când se vorbește despre masă, se menționează particula Higgs. Această arată că, în fapt, comunicarea pe acest subiect, al masei particulelor, este incompletă și incorectă.
În fapt, pentru masa particulelor, spune aceasta, sunt responsabile două condensate, condensatul Higgs și condensatul pionic. Vedem imediat ce este cu acestea.
„Boala X” ar putea fi de 20 de ori mai mortală decât Covid-19. OMS: „O viitoare pandemie este doar o chestiune de timp”
Cu o rată de mortalitate de 20 de ori mai mare decât cea a Covid-19 și fără un vaccin, boala X ar putea îngenunchea rapid omenirea. Puțini ar rămâne neatinși de agentul patogen, acesta provocând prăbușirea sistemelor de sănătate și colapsul economiilor, în timp ce lumea ar încerca din nou să stăpânească o forță a naturii.
În acest scenariu, experți în domeniul sănătății la nivel mondial au luat cuvântul săptămâna aceasta în cadrul unui panel al Forumului Economic Mondial (WEF), desfășurat sub tema: „Pregătirea pentru boala X”, informează 360medical.ro. Denumirea a fost propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2018.
„Simțul timpului” poate fi afectat de leziuni ale emisferei drepte (JID-117)
Cunoașteți opinia mea despre timp: este un concept uman. Timpul nu există în natură. Nu există un „lucru” exterior care să fie identificat drept „timp”. Timpul nu poate fi indicat ori/ și supus studiului nemijlocit.
Timpul pare a fi ceea ce indică ceasul, iar ceasul este un obiect uman, a cărui funcționare este determinată de măiestria făuritorului și influențele mediului înconjurător (gravitația, de pildă). Deși „timpul” este un instrument, fără îndoială, foarte folositor omului, acesta nu are o existență independentă, nu e ceva ce ține de alcătuirea lumii, nu este un ingredient al cosmosului.
Ce ingrediente conțin CRISPY STRIPS (KFC)?
Am scris în urmă cu câteva săptămâni despre ingredientele din Chicken McNuggets (McDonald's). Mi s-a părut nedrept să nu scriu și despre un produs de la cealaltă companie iubită profund de români, în special de copii și adolescenți, KFC. Am ales fâșiile de piept de pui picant pane (crispy strips), care, în ce mă privește, reprezintă produsul cel mai comandat când ajung la acest restaurant de tip fast-food. Rămâne de văzut dacă mai revin după ce termin acest articol 😀
Control versus determinism. De ce crede filozoful Daniel Dennett că avem liber-arbitru, chiar dacă trăim într-un univers determinist
Unul dintre subiectele cele mai dezbătute în lumea filozofică astăzi este cel al liberului-arbitru. Sunt două tabere, una care susține că legile naturii nu permit liberul-arbitru, cealaltă care spune că avem liber-arbitru.
O carte scrisă de neuroendocrinologul american Robert Sapolsky, „Determined: A Science of Life Without Free Will”, a fost un element care a stimulat recent această discuție. Am scris câteva rânduri la puțin timp după publicarea acestei cărți (vezi aici).
Daniel Dennett este unul dintre cei mai faimoși și respectați filozofi americani. Poziția acestuia este fermă: avem liber-arbitru.
Virusurile pot fi și benefice. Iată șase moduri în care sunt utile în sănătatea umană, agricultură și mediu
Când vorbim despre virusuri, avem tendința să avem în minte doar impactul lor dăunător asupra sănătății și vieții oamenilor. Pandemia de gripă din 1918 a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni, iar variola circa 30% dintre cei infectați (supraviețuitorii au rămas adesea cu cicatrici sau orbi).
Dar virusurile pot fi folosite și în beneficiul sănătății umane, al agriculturii și al mediului.
Virușii au o structură relativ simplă, constând dintr-o bucată de material genetic (ARN sau ADN) închisă într-un înveliș proteic (capside). Unele au și un alt înveliș exterior.