Unul din 8 oameni este obez
Peste un miliard de persoane la nivel mondial sunt considerate în prezent obeze, o afecțiune corelată cu un risc crescut de numeroase probleme grave de sănătate, potrivit estimărilor actualizate ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale unui grup internațional de cercetători, publicate înainte de Ziua Mondială a Obezității, de pe 4 martie, informează 360medical.ro.
Obezitatea este atât de răspândită, încât a devenit mai frecventă decât subponderabilitatea în majoritatea națiunilor, inclusiv în multe țări cu venituri mici și medii care s-au luptat anterior cu subnutriția.
Ce viteză au, una față de alta, două raze de lumină emise de două lanterne, orientate în direcții opuse? Mai mare sau mai mică decât viteza luminii?
Unul dintre cele mai dificil de înțeles aspecte din teoria relativității este cel cu privire la viteza luminii. Cum este posibil ca c, viteza luminii în vid, să fie imposibil de depășit? Ce înseamnă asta? De ce există această limită?
Și, din câte-mi dau seama, lucrul cel mai ignorat este cel cu privire la ce înseamnă, în fapt, relativitatea vitezelor. Cei mai mulți uită că „viteza” este un concept ce are sens doar în raport cu un sistem de referință. Cu alte cuvinte, un obiect are multiple viteze, în raport cu sistemul de referință în care este măsurat. De la neînțelegerea acestui lucru, apar multiple neînțelegeri. Cea mai caraghioasă consecință a acestei neînțelegeri este explicația conform căreia un obiect nu poate atinge viteza luminii pentru că am avea nevoie de o energie infinită pentru a-l accelera până la c.
Dar iată o întrebare interesantă: ce viteză măsurăm atunci când observăm doi fotoni, care sunt eliberați în direcții total opuse (să spunem, unul spre est, altul spre vest), în aceeași secundă, de două lanterne așezate una lângă alta?
Vom măsura o viteză relativă între cei doi fotoni de 2c (de două ori viteza luminii) sau doar c, pentru că asta ne-ar spune Einstein și teoria relativității (nimic nu poate depăși viteza luminii în vid, nu?).
Răspunsul și explicația sunt surprinzătoare și, cel mai probabil, nu ați mai dat până acum de ele prin clipurile/ articolele de popularizare...
Este filozofia inutilă oamenilor de știință?
Faimosul fizician american Richard Feynman este creditat cu maxima: „Filozofia științei este la fel de utilă oamenilor de știință, precum este ornitologia păsărilor”. Când am dat de ea prima dată, am fost instantaneu atins de condescendență... Toți marii gânditori își au păcatele lor, la urma urmelor 😀 Einstein a fost un admirator al lui Lenin!
Anul trecut, România a avut cea mai mare scădere din UE a procentului de pacienți care au oferit șpagă personalului medical
Plățile informale din spitale reprezintă o problemă veche în sistemul sanitar public, care plasează de mult timp România pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul corupției din sectorul medical. Cu toate acestea, un studiu publicat în 23 februarie în publicația medicală BMJ oferă motive de optimism, sugerând că anul trecut România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului de pacienți care s-au simțit nevoiți să ofere bani în plus personalului medical, de la 19% la 9%, informează 360medical.ro.
Raportul, denumit „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un rar succes pe fondul unei corupții persistente în sistemul de sănătate din Europa), arată că România s-a numărat în mod tradițional printre țările cele mai afectate de corupția din spitale.
De ce trotuarele contează, plus alte gânduri la final de iarnă (JID-119)
O lume cu puțin umor
• Trăim într-o lume de oameni din ce în ce mai serioși. Iar când nu sunt serioși, spun bancuri proaste. Adesea, și fără talent.
Umorul contextual, care se conectează la aproape orice situație din viața de zi cu zi, a devenit o știință secretă, practicată de din ce în ce mai puțini.
Să fii serios, când nu e nepotrivit să faci o glumă, nu înseamnă doar o șansă ratată de a-ți face viața mai frumoasă, ci și un semn al degradării ca om.
Nimic nu ne bucură din bucuria altuia
• Cum spuneam în alte rânduri, nimănui nu-i pasă de fapt de suferința altuia. Și atunci când crezi că îți pare rău de cineva, îți pare rău, în fapt de tine. Când plângi moartea cuiva, plângi, în fapt, faptul că tu l-ai pierdut pe cel care a murit, că nu-ți mai poate fi util. Asta este natura umană.
La fel de valid este că nici nu ne putem bucura pentru succesele/ bucuriile altuia, atâta vreme cât nu avem sau percepem un beneficiu direct. De aceea sunt atât de plictisitori cei care se laudă pe sine cu diverse împliniri reale sau închipuite sau vorbesc despre apropiați care au făcut lucruri extraordinare. Nu ne interesează. Cel mult apare sentimentul invidiei.
Cel mai amplu studiu privind efectele secundare ale vaccinului anti-COVID-19 indică mici creșteri ale incidenței unor afecțiuni
Cel mai mare studiu de până acum privind vaccinurile împotriva Covid a analizat problemele medicale apărute în rândul a aproape 100 de milioane de persoane imunizate. Au fost observate mici creșteri ale problemelor neurologice, de sânge și cardiace, informează 360medical.ro. Specialiștii spun însă că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid depășesc cu mult riscurile vaccinării.
Vaccinurile care protejează împotriva îmbolnăvirilor grave, a decesului și a simptomelor persistente și de lungă durată (Covid prelungit/ Long Covid) ale unei infecții cu coronavirus au fost asociate cu mici creșteri ale afecțiunilor neurologice, sanguine și cardiace în cadrul celui mai mare studiu global de siguranță a vaccinurilor realizat până în prezent.
S-a constatat în mod constant că infecțiile cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19, sunt mai susceptibile de a provoca afecțiunile observate în acest studiu decât vaccinările, au remarcat cercetătorii în analiza lor, adăugând că acest factor ar trebui luat în considerare atunci când se cântărește raportul risc-beneficiu al imunizării.
Totul despre colesterol. Care sunt tipurile de colesterol, care sunt riscurile de sănătate și ce putem face să reducem nivelul de colesterol rău
Colesterolul LDL ajută la formarea plăcii aterosclerotice
Nivelul mare al colesterolului rău din sânge trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru oricine, pentru că acesta este asociat cu un risc mare de formare a plăcii aterosclerotice și, pe cale de consecință, în timp, cu un risc mare de a avea un incident cardiovascular (infarct miocardic) ori cerebral (accident vascular cerebral - AVC).
De exemplu, dacă o bucată din această placă se rupe, se formează un cheag de sânge în arteră care poate bloca fluxul sangvin, ceea ce poate însemna atac de cord, dacă este la nivelul inimii, cu efecte majore asupra funcționării inimii, uneori blocajul putând fi chiar fatal. Dacă este la nivelul creierului, de asemenea, efectele pot fi majore, de la nealimentarea și afectarea unei părți a creierului pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă (în funcție de cât durează până la intervenția medicală specializată) până la deces.
În România infarctul miocardic acut este principala cauză de moarte neviolentă (vezi aici detalii).
Experimentul Elitzur-Vaidman: cum să stabilești că o bombă este funcțională, fără să o „atingi”? [mecanică cuantică]
Cum să măsori fără... să măsori? Sună absurd, știu... Experiența de zi cu zi ne spune că singurul mod de a afla informații despre un obiect este de a-l analiza cu propriile simțuri sau prin diferite aparate menite să ne extindă simțurile (nu voi intra în detalii despre cât de real este de fapt ceea ce ne spun simțurile, deși puteți citi despre asta aici).
Mai mult, mecanica cuantică pare să ne spună că până la o măsurătoare directă nimic nu este bine definit în lume, totul fiind determinat de probabilități (de exemplu, o particulă elementară se află în „superpoziție”, până în momentul măsurării, care coincide cu colapsarea funcției de undă și identificarea unei poziții pentru particula măsurată).
Cu toate acestea, în acest articol încerc să arăt cum este posibil, cu ajutorul mecanicii cuantice, să obținem informații certe despre un obiect fără a interacționa cu el. Iar pentru a face totul mai interesant, haideți să lucrăm cu... bombe.
Schimbarea rotației magnetarilor pare că stă la baza emisiilor radio rapide
Magnetar (reprezentare artistică). Credit: ESO/L. Calçada
Emisiile radio rapide (eng. fast radio bursts, FRB) sunt evenimente cosmice ciudate. Pot dura doar milisecunde, dar în acest timp pot eclipsa o galaxie.
Unele FRB pot apărea de mai multe ori din aceeași locație, în timp ce altele par să apară o singură dată. Încă nu suntem pe deplin siguri ce le cauzează și nici dacă cele două tipuri au aceeași cauză.
Dar folosind observațiile de la radiotelescoape de la sol și observatoare cu raze X din spațiu, începem să ne dăm seama ce este cu FRB.
Ce ingrediente conține înghețata?
După ce am scris amplul articol despre alimentele ultra-procesate, inevitabil, am devenit mai atent la etichete ori la ingredientele din mâncare (dacă te duci la McDonald's nu vezi nicio etichetă, firește). Am scris recent, apropo de McDonald's, despre ce ingrediente conțin Chicken McNuggets, dar și despre CRISPY STRIPS (KFC).
M-am gândit că ar fi o idee bună să scriu și despre înghețată. Și am ales una pe care-o văd adesea la mine în frigider: înghețata Nirvana, mai precis varietatea cu aromă și sirop de caramel și bucăți de nuci pecan caramelizate.
Ce înseamnă un stil de viață sănătos la nivel molecular și cum influențează longevitatea?
Semnătura metabolomică, predominant reflectând căile metabolismului lipidic, implică mai ales compuși precum fosfatidilcolinele (PC), esterii colesterolici (CE), triacilglicerolii (TAG) și diacilglicerolii (DAG)
Sursa foto: Cell.com
În căutarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase, sfaturile au fost adesea simple: mâncați bine, rămâneți activi, evitați fumatul și mențineți o greutate corporală normală.
Beneficiile unui astfel de stil de viață sunt bine documentate, incluzând o reducere a riscului de boli cronice și o șansă mai mică de deces prematur. Cu toate acestea, mecanismele biologice, în special modul în care aceste obiceiuri influențează moleculele care circulă în organismul uman, nu sunt încă pe deplin înțelese.
Odiseea eforturilor de a citi gândurile umane
La mijlocul anului 2023, un studiu efectuat de HuthLab de la Universitatea din Texas a trimis unde de șoc prin domeniile neuroștiințelor și tehnologiei. Pentru prima dată, gândurile și impresiile oamenilor care nu pot comunica cu lumea exterioară au fost traduse într-un limbaj natural, folosind o combinație de inteligență artificială (IA) și tehnologie de scanare a creierului.
Aceasta este cea mai bună metodă de a citi mintea cuiva. În timp ce progresele în neuroimagistică din ultimele două decenii au permis pacienților fără capacitate de reacție și puțin conștienți să controleze un cursor de computer cu mintea, cercetarea HuthLab este un pas mai aproape de accesul la gândurile reale ale oamenilor.
După cum spunea Alexander Huth, neurologul care a coordonat cercetarea, pentru New York Times: „Acesta nu este doar un stimul lingvistic. Ajungem la sens – ceva despre ideea a ceea ce se întâmplă. Și faptul că este posibil este foarte incitant”.
Care sunt diferențele între principalele tipuri de ceai? Ceaiul negru vs verde vs oolong vs alb
În ultimii ani am devenit un băutor regulat de ceai. Mă refer la ceaiul... ceai, la specia Camellia sinensis (familia Theaceae), nu la diverse la diverse flori, fructe ori plante peste care se adaugă apă caldă/ clocotită.
Deși am mai scris anterior pe site articole despre beneficiile ceaiului, nu am scris, până azi 😀, despre tipurile de ceai. Sunt patru mari tipuri de ceai, după modul de procesare: ceai negru, ceai verde, ceai oolong și ceai alb. Mai este o varietate de ceai de care vom vorbi, care devine mai bun cu trecerea timpului, ceaiul pu-erh.