Cum funcționează ChatGPT?
Imagine generată cu DALL*E
ChatGPT este softul de inteligență artificială care a adus realmente inteligența artificială în centrul discursului public. Diverși cercetători din domeniu și celebrități diverse au semnat recent o scrisoare în care, în esență, indică pericolele inteligenței artificiale pentru specia umană și îndeamnă la reglementare și o pauză în cercetare. În plus, în ultimele luni au apărut multiple articole în care se arată că milioane de locuri de muncă din diverse domenii vor fi pierdute ca urmare a progreselor realizate de ChatGPT.
Dar cum funcționează ChatGPT de este considerat atât de periculos?
De la sex la gen: încercarea modernă de eliminare a biologiei
În imagine, simbolul pentru: feminin, masculin și transgen
Sunt diferențele dintre sexe în întregime construite socialmente? Chiar nu există diferențe semnificative între sexe, împotriva a ceea ce pare evident din simpla observare a bărbaților și femeilor? Își poate alege omul, în funcție de cum se simte, genul? Într-un articol publicat în revista Skeptic, antropologul Robert Lynch, explică, pe de-o parte, care este semnificația sexului în lumea animală și de ce sexul este binar, iar pe de altă parte de ce tendința modernă de a relativiza sexul / genul este vătămătoare, în special pentru cei tineri.
Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Despre axiomele intuiției (11)
Kant începe discuția despre axiomele intuiției enunțând principiul intelectului pur: toate fenomenele sunt conform intuiției lor mărimi extensive. Apoi, pe 3 pagini, filozoful german încearcă să demonstreze acest principiu.
Toate reprezentările au la bază intuiția spațiului și a timpului, ceea ce reprezintă o condiție pe care toate reprezentările trebuie să o îndeplinească a priori.
Cei care nu-și amintesc trecutul sunt condamnați să-l repete. Adevărat?
Avem tendința să ne raportăm la fenomene și procese istorice nefamiliare ca și cum acestea ar fi excentricități nerepetabile ale naturii umane. Dar omul are abilitatea de a se obișnui rapid cu multe practici ce pot părea la un moment dat de neacceptat.
Două exemple recente: războiul (cu forma sa monstruoasă din Ucraina) și homosexualitatea (cu extensiile sale recente concretizate în evoluțiile privind identitatea de gen).
Neutrini de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC), „fotografiați” de FASER
Detectorul de particule FASER, situat subteran la LHC. Credit imagine: CERN
Neutrinii sunt printre cele mai fascinante particule din cadrul teoriei modelului standard al fizicii particulelor elementare. Particule foarte greu de măsurat, acestea ascund încă multe secrete. FASER, un echipament științific instalat la marele accelerator de particule LHC de le CERN, a reușit să măsoare neutrini miuonici, identificând procesele generate de aceștia cu ajutorul unor emulsii fotografice.
Deconstrucția și reconstrucția timpului...
Unul dintre fizicienii cei mai renumiți de astăzi, italianul Carlo Rovelli, activ în domeniul gravitației cuantice, a publicat o carte în anul 2017 intitulată, în original, L’ordine del tempo (Ordinea timpului). În cuprinsul aceste cărți fizicianul argumentează în circa 120 de pagini împotriva existenței timpului, deconstruind conceptul de timp până la completa disoluție. Personal, mi se pare că argumentația, deși frumos pusă în cuvinte, nu este foarte convingătoare, pentru că pe măsură ce invalidează timpul, îl reinventează în diverse moduri, nu tocmai credibil.
Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Sistemul principiilor intelectului pur (10)
Kant începe prezentarea sistemului principiilor intelectului pur prin menționarea principiului suprem, cum îl numește, al judecăților analitice, care este principiul non-contradicției. Acesta spune, în esență, că este imposibil ca ceva să fie și să nu fie în același timp.
Cât e adevăr în ce ne spun cărțile de popularizare cu privire la limbajul corpului?
Cei mai mulți dintre noi au auzit despre faptul că dacă îți încrucișezi brațele la piept, te simți în defensivă sau că dacă te joci cu părul în timp ce vorbești, te simți nervos. Dar sunt adevărate stereotipurile despre limbajul corpului?
Citirea limbajului corpului poate fi o abilitate utilă pentru a înțelege cum se simte cineva sau ce ar putea gândi. Dar este important să ne amintim că nu este o știință exactă și pot exista variații culturale sau individuale în modul în care oamenii se exprimă prin limbajul corpului. De exemplu, contactul vizual în Japonia poate fi considerat un act de agresiune sau grosolănie.
Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Analitica principiilor (9)
Kant identifică trei facultăți superioare de cunoaștere: intelectul, facultatea de judecare și rațiunea. Există o diferență între cele trei. Dacă intelectul și facultatea de judecare au o întrebuințarea obiectiv valabilă, rațiunea prezintă o caracteristică aparte: încearcă să extindă cunoașterea dincolo de experiențele posibile (este cu totul dialectică), fiind responsabilă pentru afirmații iluzorii.
Analitica principiilor înseamnă, prin urmare, o analiză a facultății de judecare, care este, în fapt, facultatea de a distinge dacă ceva se află sau nu sub o regulă dată.
Cum detectăm minciuna? Limbajul corpului ne spune puțin, dar sunt tehnici care pot ajuta
Te-ai întrebat vreodată dacă ai putea trece un test de detectare a minciunii sau ți-ai imaginat cum ar fi să „citești” limbajul trupului altora?
Citirea limbajului corpului poate fi excelentă pentru a adăuga tensiune scenelor de interogatoriu din filmele de acțiune. Cu toate acestea, adevărul este că nu există prea multe dovezi că putem detecta minciunile urmărind limbajul corpului cuiva.
Când încerci să descoperi dacă cineva minte pe timpul unui interviu, sursele tale sunt comportamentul pe care îl afișează persoana sau informațiile pe care le oferă. Detectarea minciunilor pe baza unor indicii nonverbale (limbajul corpului) este mai populară decât detectarea minciunii pe bază de indicii verbale, deoarece oamenii cred că mincinoșii își pot controla vorbirea, dar nu și comportamentul. Dar indiciile verbale privind minciuna sunt mult mai revelatoare.
Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Analitica conceptelor (8)
În acest articol vom vorbi despre deducția conceptelor pure ale intelectului, aspect căruia Kant îi acordă un spațiu de aproape 30 de pagini. Aici se observă, în opinia mea, graba în care a scris CRP (4-5 luni, timp în care și-a văzut și de obligațiile sociale, precum predatul la facultate), căci multe idei sunt reluate, iar de multe ori exprimarea este confuză. Posibil ca textul să fie o punere împreună a texte scrise în diverse perioade. Abia în ultima parte a acestui segment al cărții acesta simte nevoia de pune esențialul laolaltă, într-o formă concisă, și vom prezenta cu precădere acea parte.
Ce ne spune bosonul Higgs despre univers? De ce ar putea fi particulă compozită
Bosonul Higgs este singura particulă fundamentală cunoscută scalară, ceea ce înseamnă că nu are spin cuantic. Acest fapt răspunde la unele întrebări despre universul nostru, dar și pune altele noi.
Când a fost descoperit pentru prima dată în 2012, bosonul Higgs a captat imaginația populară și a devenit subiectul unui intens interes științific. Un garanție că ceea ce au descoperit oamenii de știină era într-adevăr particula Higgs îndelung teoretizată a fost identificarea uneia dintre calitățile sale unice: este singura particulă fundamentală „scalară” pe care cercetătorii au văzut-o vreodată. Spre deosebire de orice altă particulă elementară pe care o cunoaștem, precum electronul, quarcul și neutrinul, bosonul Higgs are spin cuantic cu valoarea zero.
Bosonul este atât de instabil, încât se descompune în particule mai puțin masive și mai puțin exotice aproape de îndată ce apare. Așa că trebuie să ne îndreptăm atenția către teoria câmpurilor cuantice și către câmpul Higgs.
Cum se încălzește un corp de la Soare? O explicație la nivel atomic
Am scris recent un articol despre radiația termică și despre faptul incredibil că organismul uman (împreună cu toate obiectele din acest univers) în mod natural emite constant o cantitate impresionantă de radiație electromagnetică. În acest articol un subiect cu o temă apropiată: cum anume se încălzește un corp sub acțiunea radiației termice, cum ar fi atunci când se află sub acțiunea razelor solare? Ce se întâmplă la nivel atomic?
De ce nu ne putem imagina lipsa spațiului și a timpului? (JID-104)
Cei care intră din când în când pe acest site, probabil au dat peste nenumăratele articole dedicate aspectelor fundamentale ale universului, precum particulele fundamentale / câmpurile cuantice sau spațiul / timpul. În multe situații aceste discuții au fost împănate cu abordări împrumutate din filozofie, încercând să înțeleg semnificația conceptelor fizicii dincolo de interpretările adeseori limitate ale acestui domeniu al cunoașterii.
Spațiul și timpul sunt concepte dificile atât din perspectivă științifică (fizică), cât și din perspectivă filozofică. Din punct de vedere științific, în prezent spațiul și timpul sunt unificate într-un concept unic: continuumul spațio-temporal, această idee având la baza teoria relativității generale. Deși greu de înțeles această alipire dacă uităm aspectul instrumental al fizicii, timpul este cumva atașat spațiului pentru a crea spațiu-timpul.
Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Tabelul conceptelor pure / categoriilor (7)
În acest articol vom trece în revistă vom trece conceptele pure ale intelectului, pe care Kant le numește „categorii”, în onoarea lui Aristotel, primul care a avut această inițiativă de a „compartimenta” intelectul uman. Desigur, Kant crede că l-a depășit pe Aristotel, care nu ar fi avut o metodă, ci și-a creat categoriile în timp, pe măsură ce-și mai dădea seama că a mai identificat câteva suplimentare.
Categoriile kantiene sunt în același număr ca funcțiile logice ale judecăților posibile, expuse în articolul anterior, dat fiind faptul că „intelectul este complet epuizat prin funcțiile menționate”.
Prezentăm întâi tabelul categoriilor, pentru ca ulterior să arătăm rostul acestuia, așa cum îl prezintă Kant:
Ce poate însemna că un foton nu „experimentează” timpul? (JID-103)
Această observație, că timpul nu există pentru un foton, a devenit cumva un loc comun în fizica modernă. Iar chestiunea pare paradoxală sub următorul aspect: cum se face că putem spune cât timp trece din momentul în care un foton părăsește o galaxie formată acum miliarde de ani și ajunge fie captat de un telescop terestru, dar cu toate acestea pentru foton totul este instantaneu?
Răspunsul „clasic” pentru a rezolva aparentul paradox este acela că fotonul are nevoie de timp pentru a parcurge diverse distanțe din perspectiva unui observator, nu din perspectivă proprie. Din perspectivă proprie, pentru că se deplasează cu viteza maximă în univers, avem de-a face cu dilatarea timpului și cu contracția spațiului; altfel spus, timpul „experimentat” de foton este inexistent, iar distanța parcursă, din „perspectiva” acestuia, de asemenea, inexistentă.
Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Analitica transcendentală (6)
Ne apropiem de prezentarea categoriilor, a conceptelor pure, un element important în filozofia kantiană. Dar până acolo, căci aceste categorii vor fi prezentate în articolul următor, pregătim terenul.
Cunoașterea unui intelect este una prin concepte, nu intuitivă. Acest aspect a fost deja lămurit anterior, dar Kant îl reia. Dar are un motiv, pentru că vrea să lămurească modul în care a ajuns la concepte.
Conceptele se întemeiază pe funcții, o funcție fiind „unitatea acțiunii de a ordona reprezentări diferite în într-una comună”, ceea ce este echivalent cu „spontaneitatea” gândirii.