PleceboCercetătorii au descoperit că efectul placebo poate stimula răspunsuri fiziologice, precum modificări ale pulsului ori ale tensiunii arteriale. Îmbunătăţeşte starea pacientului în cazuri implicând durere, depresie, anxietate şi unele simptome de Parkinson.

 

 

 

Dar cu putem folosi efectul placebo pentru a îmbunătăţi actul medical?

Despre efectul Placebo am mai scris, printre altele, următoarele articole:
:: Efectele Placebo
:: Efectul placebo, în funcţie de personalitate
:: Posibilă explicaţie a efectului Placebo
:: Puterea efectului placebo
:: Nu are sens! Efectul Placebo
:: Efectul placebo şi puterea minţii
:: Efectul placebo (o explicaţie video)
:: Acupunctură sau efect Placebo?
:: Placebo şi efectul placebo
:: Efectul Placebo urmărit în acţiune în zona coloanei vertebrale
:: Puterile nebănuite ale efectului nocebo

Dată fiind influenţa certă a efectului placebo asupra organismului, una dintre întrebările importante care survin este: cum putea utiliza efectul placebo pentru a creşte eficienţa actului medical?

Efectul placebo este folosit pentru a testa eficienţa noilor medicamente: dacă un medicament testat nu dovedeşte o eficienţă superioară medicamentaţiei placebo (care poate fi o pastilă ce conţine doar zahăr), nu este considerat util. În timp ce companiile farmaceutice se străduiesc să crească eficienţa medicamentelor pe care le produc, se ridică însă o altă întrebare: putem creşte şi eficienţa efectului placebo? Desigur, nu pentru a pune beţe în roate companiilor producătoare de medicamente, ci pentru a utiliza această cale misterioasă de vindecare de care dispunem la un randament maxim posibil.

Dr. Ted Kaptchuk este unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători ai efectului placebo, acesta ocupându-se de fenomen de circa 35 de ani. Kaptchuk a efectuat o pregătire în acupunctură în China şi nu are un doctorat în medicină, ceea ce a dus uneori la neîncredere din partea unor cercetători din domeniul medicinei. Kaptchuk nu este însă un adept al medicinei alternative. Acesta este recunoscut de comunitatea ştiinţifică ca urmare a studiilor clinice efectuate, lucrări ale sale fiind publicate în publicaţiile de specialitate de top ale lumii. Odată cu publicaţiile sale şi cu răspândirea tehnologiei ce permite scanarea creierului, studiul efectului placebo a trecut de la a fi un domeniu periferic de cercetare la unul de real interes.

Iată ce spune despre efectul placebo Ted Kaptchuk:

"Efectul placebo este rezultatul a tot ce se află în jurul pastilei, nu doar al pastilei în sine. Este vorba despre compasiune, încredere şi grijă. Este vorba despre ritual şi simboluri. Este vorba, finalmente, despre relaţia doctor-pacient."

"Singurul lucru pe care-l ştim cu siguranţă este că ritualul medicinei are efect asupra subiectului şi că există un substrat biologic în toată povestea asta. Placebo poate fi folosit în probleme ca: durerea de cap, durerea de spate, durerea musculară ori probleme digestive şi urinare".

Un experiment coordonat de Kaptchuk implicând pacienţi care sufereau de sindromul intestinelor iritabile a creat vâlvă printre cercetători. Rezultatele au arătat, surprinzător, că efectul placebo se manifestă chiar şi atunci când pacientul ştie că primeşte medicamente "false" (în experiment cutia cu medicamente avea o inscripţie vizibilă: Placebo). Acest lucru vine să confirme opinia lui Kaptchuk privind rolul întregii "piese" a actului medical asupra sănătăţii pacientului.

Dezvoltarea tehnicilor de scanare cerebrale (imagistica cerebrală) a întărit statutul ştiinţific al observaţiilor privind efectul placebo. Astfel s-a putut descoperi că pastile placebo au crescut nivelul de dopamină (substanţă ce are un rol important în ce priveşte starea emoţională, precum şi în senzaţia de plăcere) la pacienţii cu Parkinson. Pacienţii suferind de depresie au arătat modificări în activitatea metabolică şi electrică din diferite părţi ale creierului. Studii publicate în 2006 şi 2008 în Journal of Neuroscience au arătat că efectul placebo modifică zone ale creierului responsabile cu recepţia durerii.

Interesant de ştiut este şi faptul că răspunsul la medicamentaţie placebo este diferit de la persoană la persoană. Există indicii că aceste diferenţe au o bază genetică. Persoanele cu răspuns limitat la placebo ar putea fi folosite, odată identificate, de către companiile producătoare de medicamente pentru a se lămuri mai rapid privind eficienţa produselor lor.

Efectul placebo indică spre o chestiune ştiută ca fiind importantă, dar ignorată în practica medicală: rolul relaţiei doctor-pacient în eficienţa actului medical. Cine a ajuns la un doctor în România, în special în Bucureşti, şi-a dat seama, probabil, că actul medical este unul impersonal şi adesea pe fugă, sub presiunea pacientului următor. Adesea pacientul tânjeşte după afecţiunea şi condescendenţa doctului, dar care rareori se manifestă. Ce să mai vorbim despre necesare explicaţii privind natura bolii, efectele medicamentelor prescrise etc. Senzaţia de dispariţia a umanităţii personalului medical este şi mai pregnantă în spitale. Luând în calcul ceea ce ştim despre efectul placebo, se recomandă regândirea actului medical.

Efectul placebo nu va vindeca vreodată cancerul, după câte ştim astăzi. Dar sunt nenumărate afecţiuni care ar putea fi tratate ori ale căror simptome ar putea fi diminuate folosindu-ne de această capacitate uimitoare a omului de a-şi ameliora sănătatea fără medicamente ori doar cu o pastilă cu... zahăr. Cum vom integra ceea ce ştim despre placebo în actul medical? Rămâne de văzut...

Surse: placebo phenomenon şi How to use placebo effect


Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 106.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!