Tipărire
Categorie: Astronomie
Accesări: 3719

Constelatia AquilaConstelaţia Aquila a fost catalogată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea și conține steaua Altair, un colț al Triughiului de Vară din emisfera nordică și a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții.

 

 

 

 

Înfățișând un vultur în zbor, Aquila este o constelație așezată pe ecuatorul ceresc, lângă Cygnus, Scutum și Sagittarius.

Mitologie

În mitologia greacă, vulturul are mai multe semnificații. Conform unei legende, este pasărea care poartă fulgerele lui Zeus.  Acesta a trimis un vultur ca să-l aducă pe băiatul păstor Ganymede pe Muntele Olimp pentru a fi făcut servitorul zeilor. Zeus îl urmărise pe băiat pe câmp în timp ce avea grijă de oi pe câmp și prinsese drag de el. Ganymede este reprezentat de constelația învecinată – Aquarius.

Într-un alt mit, Aquila este reprezentată de zeița Afrodita deghizată în vultur pentru a-l urmări pe Zeus, ce luase forma unei lebede pentru a o cuceri pe nimfa Nemesis. Mai târziu, Zeus a plasat pe cer lebăda și vulturul.

 

Constelatia Aquila



O altă poveste ne spune că vulturul era cel care păzea săgeata lui Eros (reprezentată de constelația Sagitta). Această săgeata l-a lovit pe Zeus, făcându-l să se îndrăgostească.


Observarea stelelor

Cea mai strălucitoare stea din Aquila este Altair (Alfa Aquilae), care este una dintre cele mai apropiate stele vizibile cu ochiul liber, aflându-se la 16.8 ani-lumină distanță de Pământ. Numele său provine din fraza arabică "al-nasr al-tair", ce înseamnă ”vulturul zburător“. Are o magnitudine aparentă de 0.77, ceea ce o face a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții. Altair este o stea de tip A din secvența principală ce are o masă de 1.8 mai mare decât cea a Soarelui.

Beta (β) Aquilae este Alshain, o stea galbenă de magnitudine 3.7, aflată la 44.7 de ani-lumină distanță.

Gamma (γ) Aquilae este Tarazed, o stea gigantă portocalie de magnitudine 2.7, situată la 460 de ani-lumină de Pământ.

Epsilon (ε) Aquilae este Deneb el Okab, un sistem de stele triplu, aflat la 154 de ani-lumină distanță. Numele stelei provine din fraza arabică ”ðanab al-cuqāb“, ce înseamnă ”coada vulturului.“ Cea mai strălucitoare stea din acest sistem este o gigantă portocalie de tip spectral K, ce conține bariu și alte elemente mai grele. Are o magnitudine de 4.02 și are doi companioni de magnitudine 10.

Principalul punct de interes din Aquila este Eta (η) Aquilae, una dintre cele mai strălucitoare stele variabile cefeide. Ea variază între magnitudinile 3,5 și 4,4, într-un ciclu de 7,2 zile. Este o super-gigantă alb-galbenă luminoasă, aflată la 1 200 de ani-lumină și este de 3 000 de ori mai luminoasă decât Soarele.

În constelație se găsesc două stele duble palide, care pot fi separate cu un telescop mic – 15 Aquilae, cu stele de magnitudini 5 și 7, și 57 Aquilae, cu două componente de magnitudine 6.


Obiecte Deep-sky

NGC 6709 este un roi globular deschis ce conține 40 stele cu magnitudini cuprinse între 9 și 11. Se află la 3,000 de ani-lumină de Pământ.

NGC 6741 este o nebuloasă planetară descoperită prima dată în 1882 de către astronomul american Edward Charles Pickering. Se află la aproximativ 7000 de ani-lumină distanță.

NGC 6755 este un alt roi globular deschis, cele mai strălucitoare stele având o magnitudine de 12 și 13.
De asemenea în constelația Aquila se găsesc numeroase nebuloase planetare, slabe ca strălucire.

Sonda spațiala NASA, Pioneer 11, care a zburat în apropierea lui Jupiter și Saturn în anii 1970, va ajunge lângă steaua Lambda (λ) Aquilae în aproximativ 4 milioane de ani.

Două nave ale marinei americane au fost numite după această constelație - USS Aquila (AK-47) și USS Aquila (PHM-4).

 




Bibliografie:
en.wikipedia.org/wiki/Aquila_(constellation)
www.constellation-guide.com/constellation-list/aquila-constellation