Scientia

La ce ne foloseşte faptul că există atmosferă? Ar fi posibilă viaţa fară aceasta? Cât oxigen este în aerul pe care îl respirăm şi ce alte gaze sunt în compunerea acestuia? Ce este presiunea atmosferică şi cum se măsoară? Cât de gros este stratul de ozon de deasupra noastră?

Suprafaţa Pământului este acoperită de atmosferă, care constă dintr-un amestec de gaze şi particule de lichid ori solide. Atmosfera este constituită, la rândul ei, din următoarele straturi: troposferă, stratosferă, mezosferă, ionosferă şi exosferă. Aceste straturi se succed după cum urmează:

Compoziţia atmosferei

• Azot: 78.084%
• Oxigen: 20.948%
• Argon: 0.934%
• Dioxid de Carbon: 0.033%
• Gaze rare (Ne, He, Kr, Xe)
• Hidrogen
• Metan
• Oxid de Azot
• Monoxid de Carbon

La ce-i bună atmosfera?

Viaţa nu ar fi posibilă pe Pământ fără atmosferă. Pe lângă faptul că ne asigură oxigenul, aceasta are şi alte funcţii extrem de importante în menţinerea vieţii. Pe de-o parte, aceasta reduce variaţiile extreme de temperatură. De pildă pe Lună, temperaturile variază de la 120oC până la -170oC. Pe de altă parte, atmosfera ne protejează de radiaţiile solare şi cosmice. O treime din radiaţia Soarelui este reflectată înapoi, aproximativ 20% este absorbită de atmosferă şi numai jumătate din aceasta este reţinută de Pământ. Radiaţiile ultraviolete, periculoase pentru sănătate, în cantitate mare putând duce la cancer de piele, sunt de asemenea filtrate de atmosferă, numai o parte mică din frecvenţele ultraviolete atingând Pământul.

Presiunea atmosferică

Presiunea exercitată de aer asupra noastră la nivelul mării este definită ca fiind de o atmosferă sau 760 mm coloană de mercur. De unde această presiune? Este pur şi simplu rezultatul faptului că aerul are o anumită greutate. Presiunea exercitată de coloana de aer de deasupra noastă este presiunea atmosferică.

Presiunea atmosferică scade rapid odată cu altitudinea. Astfel, la 16 km presiunea este de numai 0,1 atmosfere, la 32 km de numai 0,01 atmosfere. Densitatea atmosferică, de asemenea, scade o dată cu altitudinea, la numai 3 km altitudinea densitatea aerului scade cu aproximativ 30% din cea de la sol, care este aproximativ 1kg/m3. Din cauza diferenţelor de presiune atmosferică şi rarefierii aerului o dată cu creşterea altitudinii, atunci când ajungeţi la altitudini de trei ori patru mii de metri puteţi avea serioase dificultăţi în a respira. Un alt efect al scăderii presiunii atmosferice este scăderea punctului de fierbere al apei, care pe Vf. Moldoveanu, de exemplu, este mai mic de 100oC.

În strânsă legătură cu acest subiect, citiţi şi următoarele articole:

• De ce este cerul albastru?
• Cum se formează curcubeul?