Scientia

Probabil că pentru mulţi va fi surprinzător să afle că programul spaţial rusesc s-a bazat, în esenţă, pe un singur om, Serghei Koroliov, o figură puţin cunoscută până şi ruşilor până la data morţii acestuia, la 14 ianuarie 1966. Citiţi aici extraordinara sa poveste...

Pe 12 aprilie 1961 avut loc prima călătorie în spaţiul cosmic a unui om. Este vorba despre rusul Iuri Gagarin, care la data menţionată, într-o capsulă de nici trei metri în diametru, numită Vostok 1, a făcut înconjurul planetei într-un zbor orbital care a durat 108 minute, între orele 09.07 şi 10.55 (când, la 7 mii de metri altitudine, Gagarin este catapultat din capsulă şi îşi deschide paraşuta).

Această misiune în premieră l-a propulsat pe Gagarin ca idol al ruşilor de pretutindeni, dar şi ca star internaţional, cu o notorietate asemănătoare unor personalităţi ca John F. Kennedy ori, mai recent, prinţesa Diana. În acelaşi timp, călătoria lui Gagarin a reprezentat o extraordinară demonstraţie a puterii Uniunii Sovietice. În acest context, probabil că pentru mulţi va fi surprinzător să afle că programul spaţial rusesc s-a bazat, în esenţă, pe un singur om, Serghei Koroliov, o figură puţin cunoscută până şi ruşilor până la data morţii acestuia, la 14 ianuarie 1966.

Gagarin şi soţia acestuia în Piaţa Mare a Kremlinului la recepţia de după executarea misiunii în spaţiu
credit: russianhistoryblog.org

Povestea unui om extraordinar - Serghei Koroliov

Tinereţea şi experienţa Gulagului
Koroliov s-a născut pe 12.01.1907 în Zhitomir, Ucraina de astăzi. După o copilărie şi adolescenţă complicate, Koroliov a devenit pasionat de aeronautică, studiind la Moscova cu celebrul creator de aeronave Andrei Tupolov, care l-a descris pe Serghei ca fiind un om mistuit de pasiunea sa şi de ideile sale.

Koroliov a devenit pilot, iar în 1933 a reuşit lansarea primei rachete alimentate cu carburant lichid din URSS. Deşi loialitatea faţă de ţară a acestuia se pare că a fost de necontestat, în iunie 1938 a fost arestat pentru spionaj, bătut şi trimis să ispăşească o pedeapsă de 10 ani de închisoare în mina de aur Kolyma, unul dintre cele mai dure locuri de detenţie.

Serghei Koroliov în 1938
credit: wikipedia.org

Nu a stat decât 5 luni la Kolyma, probabil graţie intervenţiei lui Topolev, dar şi-a petrecut următorii 5 ani într-o închisoare din Moscova, lucrând la crearea de rachete şi aeronave, împreună cu alţi deţinuţi.

Capturarea componentelor rachetelor V2 germane
În 1945 Koroliov a fost trimis, cu gradul de colonel în armata rusă, în Germania, întrucât trupele ruse capturaseră depozitele cu piese ale rachetei germane V2, rachetă de o complexitate care l-a uimit pe inginerul rus. Werner von Braun, creatorul V2 reuşise să-i contacteze pe americani, emigrând în SUA cu echipa de proiect, cu tot cu câteva sisteme V2, ceea ce îi punea într-o situaţie privilegiată pe "yankei".

Prima rachetă balistică intercontinentală
Dar Koroliov era un cercetător împătimit şi înzestrat, ceea ce a dus la lansarea la 21.08.1957 a rachetei R-7, prima rachetă balistică intercontinentală, care a fost lansată de la cosmodromul Baikonur şi a aterizat, după o călătorie de 4000 de kilometri în Peninsula Kamceatka, realizare ce a fost egalată de americani după un an şi 3 luni.

Realizările lui Koroliov
Iată o listă a principalelor realizări ale lui Serghei Koroliov:
:: crearea primei rachete intercontinentale;
:: lansarea primului satelit, Sputnik 1;
:: lansarea în spaţiu a primului câine (Laika, ce a murit, dar şi un altul, care a supravieţuit);
:: lansarea în spaţiu a primului echipaj cu 2 oameni şi 3 oameni;
:: crearea primului satelit sovietic de spionaj şi a primului satelit de comunicaţii;
:: transmiterea de sonde spaţiale către Lună, Venus şi Marte;
:: lansarea primului om în spaţiul cosmic - cea mai spectaculoasă şi importantă realizare.

Despre misiunea în spaţiu a lui Iuri Gagarin citiţi aceste articole:
:: Iuri Gagarin - primul om în spaţiul cosmic;
:: 50 de ani de la zborul lui Iuri Gagarin;

Cursa spre Lună
Reuşita proiectului spaţial sovietic a stârnit orgoliul americanilor şi dorinţa acestora de a-şi demonstra capacităţile în materie de călătorii spaţiale. Pe 25 mai 1961, la puţin timp după zborul lui Gagarin, preşedintele Kennedy a anunţat angajamentul SUA de a trimite oameni pe Lună, iniţiind astfel cursa spaţială. Puţini dădeau însă şanse de întâietate americanilor în faţa perechii Koroliov - Gagarin. Priceperea şi tenacitatea lui Koroliov, creierul şi muşchii programului spaţial sovietic păreau să asigure, din nou, succesul sovietic.

Serghei Koroliov (stânga) împreună cu cercetătorii ruşi Igor Kurchatov şi Mstislav Vsevolodovich Keldysh
credit: wikipedia.org

Moartea lui Koroliov
Numai că viaţa dură dusă de Koroliov (atât în închisoare, unde îşi pierduse dinţii şi se alesese cu un maxilar rupt, în urma unor lovituri, dar şi ulterior, când s-a dedicat muncii cu o pasiune mistuitoare) şi-a pus amprenta decisiv asupra sănătăţii sale. La 5 ianuarie 1966 Koroliov mergea la spital pentru ceea ce trebuia să fie o operaţie de rutină. Pe timpul intervenţiei chirurgicale au apărut însă complicaţii, iar maxilarul său rupt şi prost sudat i-a împiedicat pe doctori să-i introducă un tub care să-i permită să mai respire pacientului cu hemoragie. A intrat în comă şi a murit la data de 14.01.1966.

Acesta a fost momentul în care poporul rus a aflat cine este artizanul programului spaţial sovietic, mintea sclipitoare care a făcut posibil succesul lui Gagarin. Ziarul Pravda a scris un necrolog de 2 pagini, iar la funeralii s-au strâns mii de ruşi, spre omagiul marelui cercetător şi inventator rus. Gagarin a ţinut un discurs lângă catafalcul lui Koroliov.

... şi moartea lui Gagarin
Dar Gagarin şi-a urmat maestrul în mormânt după numai doi ani, pierind într-un accident aviatic, pe când pilota un MIG-15 UTI în cadrul unui antrenament, dând naştere la numeroase teorii ale conspiraţiei. Documente recente făcute publice de guvernul rus, pe baza unei anchete desfăşurate de KGB, au arătat că Gagarin a încercat să evite o sondă meteorologică şi a făcut manevre greşite.

Programul spaţial rus după Koroliov

Koroliov construise lansatorul N1, care urma să permită transportul unor cosmonauţi ruşi pe Lună. Inginerii ruşi au încercat să continue munca la programul spaţial, dar două teste efectuate în 1969 fără echipaj au eşuat, cel de-al doilea ducând la distrugerea întregului complex de lansare. În acest timp americanii se pregăteau intens pentru celebra aselenizare din 21 iulie 1969, când cosmonautul Neil Armstrong punea piciorul, în premieră, pe solul satelitului nostru natural...

Bibliografie:
guardian.co.uk/science/2011/mar/13/yuri-gagarin-first-space-korolev