ElectrocutareElectrocutarea este rezultatul trecerii unei cantităţi de curent electric prin organism. Dar în ce condiţii survine aceasta? Care sunt efectele electrocutării asupra corpului omenesc? Ce putem face pentru a evita electrocutarea? Care sunt valorile periculoase ale curentului?

 

 

Electrocutarea survine atunci când organismul este străbătut de un curent electric. Dar pentru ca deplasarea continuă a electronilor prin corp să aibă loc, este obligatoriu ca persoana să aibă contact atât cu sursa de curent, dar şi cu un alt punct care să asigure închiderea circuitului electric. În lipsa închiderii circuitului, atingerea unei surse de electricitate - firele unei prize, de exemplu - nu va produce nicio vătămare. Dacă am fi suspendaţi în aer - ţinuţi de un elicopter - şi am atinge o sursă de electricitate, pentru că nu există un circuit complet - vezi imaginea de mai jos -  nu ne vom electrocuta. Acesta este motivul pentru care păsările pot sta pe liniile de înaltă tensiune fără a risca şocul electric - faptul că ele nu ating şi pământul.

Deşi pământul nu este un bun conducător de electricitate, este suficient de bun cât să permită trecerea unei cantităţi de energie care să ne producă o vătămare. Folosirea unor papuci ca măsură de protecţie, aşa cum cred unii, nu reprezintă o soluţie; încălţămintea obişnuită nu este confecţionată pentru a asigura protecţie la şocuri electrice. În schimb există podele speciale care asigură izolarea de pământ (ori podeaua apartamentului); este însă nevoie de atenţie şi în acest caz: dacă podeaua este udă ori umedă, este posibil ca protecţia pe care aceasta o oferă în mod obişnuit să nu mai fie eficientă.

 

Electrocutare

Credit: CircuiteElectrice.ro

"NU TENSIUNEA NE OMOARĂ, CI CURENTUL!"

În principiu, această expresie este corectă. Curentul electric este cel care provoacă rănirea organismului. Dar tensiunea este, de asemenea, importantă! Curentul electric nu poate exista singur: trebuie să existe o anumită cădere de tensiune pentru a exista o deplasare a electronilor prin corpul victimei. Pentru cei care nu-şi mai amintesc din vremea şcolii, iată care este relaţia dintre curentul electric, tensiune şi rezistenţă:

E=IxR

Se poate înţelege uşor privind această formulă că odată cu creşterea tensiunii, la aceeaşi rezistenţă, va creşte intensitatea curentului. Corpul omenesc are propria lui rezistenţă, adică se opune, într-o oarecare măsură, trecerii curentului electric. Cu cât tensiunea este mai mare, cu atât cantitatea de electroni ce străbate organismul va fi mai mare. Deci, deşi curentul este cel care provoacă vătămarea, tensiunea este şi ea un factor important în măsurarea impactului pe care contactul cu o sursă de curent îl poate avea asupra organismului.

 

 

CARE SUNT VALORILE PERICULOASE ALE CURENŢILOR?

Lucrurile nu sunt atât de simple. Organismul uman este diferit de la individ la individ. Rezistenţa pe care acesta o opune depinde de mai mulţi factori, inclusiv de constituţia fizică a fiecăruia. Pe de altă parte, independent de valoarea curentului din sursa de electricitate cu care ia contact persoana, contează cât de solid este contactul dintre om şi sursă, dacă suntem uscaţi pe mâini ori nu (umiditatea scăzând rezistenţa) etc. Cu toate acestea au fost stabilite de-a lungul timpului valori care indică efectele curentului electric asupra organismului, astfel (valori preluate de pe site-ul CircuiteElectrice.ro):

 

EFECT ASUPRA CORPULUI  	
CURENT CONTINUU             
C.A (60 Hz)
C.A. (10 kHz)
Senzaţie uşoară de gâdilare Bărbaţi - 1,0 mA                   Femei - 0,6 mA 0,4 mA                   0,3 mA 7 mA                  5 mA
Apariţia durerii; se poate menţine controlul voluntar al muşchilor Bărbaţi - 62 mA                            Femei - 41 mA 9 mA                       6 mA 55 mA             37 mA
Apariţia durerii, victima nu poate lăsa firul din mână Bărbaţi - 76 mA                         Femei - 51 mA 16 mA                       10,5 mA 75 mA             50 mA
Durere severă, apar dificultăţi de respiraţie Bărbaţi - 90 mA                         Femei - 60 mA 23 mA                       15 mA 94 mA             63 mA
Posibilitatea apariţiei fibrilaţiei inimii după 3 secunde Bărbaţi - 500 mA                     Femei - 500 mA 100 mA                     100 mA

 

 

CE PUTEM FACE PENTRU A EVITA ELECTROCUTAREA?

Sunt mai multe mijloace de protecţie împotriva electrocutării accidentale. Prima măsură, desigur, dacă este posibil, este deconectarea de la reţeaua electrică a elementului la care dorim să lucrăm. De asemenea, ne putem proteja de electrocutare prin purtarea unui echipament adecvat: mănuşi de protecţie ori/şi încălţăminte de protecţie. Foarte important de reţinut este că acestea trebuie să fie uscate; altfel, umiditatea va transforma mijloacele de protecţie în buni conducători de electricitate. Un alt aspect important este acela al folosirii unor unelte bine izolate (patent, şurubelniţă etc.).

 

EFECTELE ELECTROCUTĂRII ASUPRA ORGANISMULUI

Arsurile

Electricitatea poate arde ţesuturile în adâncime. Arsura este generată de disiparea energiei sub formă de căldură care rezultă în urma opoziţiei (rezistenţei) organismului la trecerea curentul prin el.

Sistemul nervos

Un alt efect al curentului electric asupra corpului, probabil cel mai periculos, este cel asupra sistemului nervos. Dacă printr-un organism trece un curent electric suficient de mare, acest curent va suprasolicita sistemul nervos, prevenind acţionarea muşchilor prin intermediul semnalelor normale. Atunci când muşchii sunt acţionaţi de o sursă externă de curent, aceştia se vor contracta involuntar.

Imposibilitatea eliberării de sub tensiune

Cu toţi ştim că sunt situaţii în care victima electrocutării nu se poate desprinde de un element aflat în circuitul electric (o bară, un fir etc.). Impresia este că victima se lipeşte de elementul aflat sub tensiune. Ce se întâmplă de fapt?  Muşchii antebraţelor responsabili cu contractarea degetelor sunt mai bine dezvoltaţi decât cei responsabili cu întinderea lor. Lipsind controlul voluntar asupra muşchilor, din pricina "luării comenzii" de către curentul electric, muşchii de „contractare” vor câştiga, iar persoana va  fi forţată să strângă mâna şi să o menţină astfel. În cazul în care conductorul atinge exact palma mâinii, această strângere va forţa mâna să prindă strâns firul în mână ducând la o agravare a situaţiei datorită contactului excelent dintre corp şi fir prin intermediul mâinii. Victima nu va fi capabilă să lase firul din mână fără un ajutor extern. Pentru a desprinde victima de sursa curentul este nevoie de o forţă considerabilă. Pentru a evita electrocutarea, "salvatorul" trebuie să folosească un obiect care să nu fie conducător de electricitate, cum ar fi un lemn uscat.

Fibrilaţia şi stopul cardiac

Muşchiul ce controlează  inima poate fi şi el blocat de efectul curentului electric. Chiar şi curenţii mult prea slabi pentru a induce în mod normal "lipirea" de elementul aflat sub tensiune sunt suficienţi pentru a destabiliza buna funcţionare a inimii. Inducerea fibrilaţiei (dispariţia ritmului normal şi apariţia unei aritmii) face ca actul pompării sângelui spre organele vitale ale organismului să nu mai fie eficient; există riscul survenirii decesului prin asfixiere ori stop cardiac.

 

BIBLIOGRAFIE
www.CircuiteElectrice.ro

Scris de: Iosif A.
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.