Cercetătorii de la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător, concluziile studiilor realizate în ultimii doi ani fiind făcute publice, vineri, în cadrul unei conferințe științifice.

Comentarii -

Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul imunităţii elefanţilor împotriva cancerului, boală pe care aceste animale o dezvoltă rareori în comparaţie cu omul, în ciuda faptului ca organismul lor are mult mai multe celule, potrivit unui studiu publicat în revista Journal of the American Medical Association (JAMA).

Comentarii -


Peştera Mota - Etiopia

Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de 4.500 de ani, potrivit unor studii publicate joi în revista americană "Science", care oferă o nouă lumină asupra unui misterios val migrator din Eurasia spre Cornul Africii produs în urmă cu 3.000 de ani.

Comentarii -

Analizele unor fosile ale unui strămoş al reptilelor, Bunostegos akokanensis, care a trăit în urmă cu peste 260 de milioane de ani, demonstrează că aceste animale au fost primele vertebrate cu corpul ridicat pe patru picioare.

Comentarii -

Cercetătorii de la University of Massachusetts Medical School sunt primii care au arătat că este posibil să schimbi comportamentul unui animal prin modificări aduse comunicării neuronale. Studiul, publicat în PLOS Biology, descrie o nouă abordare privind cercetarea circuitelor neuronale ce guvernează comportamentul.

Comentarii -

Un nou virus gigant a fost descoperit în solurile îngheţate din Siberia, fiind numit "Mollivirus Sibericum", pentru că este moale şi îşi schimbă forma cu uşurinţă. Este un nou tip de virus gigant, vechi de 30.000 de ani, găsit în solul îngheţat permanent (permafrost) din această regiune a lumii şi pe care cercetătorii au reuşit să-l trezească la viaţă.

Comentarii -


Embrion uman
Credit: wikipedia commons

O echipă internaţională de cercetători (Karolinska Institutet, Suedia) a "cartografiat" pentru prima dată toate genele care sunt activate în primele zile ale unui ovul uman fecundat. Studiul, publicat în revista Nature Communications, asigură o înţelegere profundă a stadiului embrionic de dezvoltare a omului, iar cercetătorii speră să poată utiliza rezultatele pentru a identifica soluţii împotriva infertilităţii.

Comentarii -

Povestea standard despre importanţa genelor în evoluţia vieţii este supraestimată. Sunt mulţi alţi factori care influenţează evoluţia unui individ şi evoluţia unei specii. Acest adevăr, susţinut de un număr din ce în ce mai mare de cercetători, pe baza dovezilor descoperite în timp, trebuie să se reflecte şi în cărţile de biologie.

Comentarii -

O pisică este, desigur, o pisică. Leii sunt tot pisici, aşa cum sunt leoparzii, lincşii şamd; familia "Felidae" conţine 41 de specii în total. Dar ce putem spune despre alte specii apropiate, ca cea a hienelor ori a mangustelor? Aceste animale nu sunt în familia pisicii, ci în familii separate. Aşadar, de ce sunt anumite specii grupate în aceeaşi familie, iar alte separate în familii diferite?

Comentarii -

Material geneticCa urmare a unor progrese importante înregistrate într-o perioadă de şapte ani, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să reconstruiască un cromozom de drojdie pe cale sintetică, cromozom care este pe deplin funcţional. Este un progres remarcabil care ar putea conduce în cele din urmă la obţinerea de organisme "personalizate" create în laborator, oamenii nefăcând excepţie.

Comentarii -

ADNUtilizând o tehnică avansată de microscopie, cercetătorii au efectuat cea mai precisă măsurătoare de până acum a structurii moleculei de ADN. Rezultatele lor au evidenţiat unele diferenţe semnificative ale acesteia faţă de forma binecunoscută de spirală dublă, diferenţe care oferă informaţii noi în legătură cu mecanismele interne ale acestei molecule purtătoare de viaţă.

Comentarii -

GeobacterSpre deosebire de orice altă formă de viaţă de pe Pământ, aceste bacterii extraordinare utilizează energia în forma sa cea mai pură, ele mâncând şi respirând electroni. De asemenea, ele pot fi întâlnite peste tot. Introduceţi un electrod în pământ, pompaţi electroni în jos şi iată, ele vor apărea: celule vii care mănâncă energie electrică. Cunoaştem bacterii care pot supravieţui datorită unor surse diverse de energie, dar niciuna dintre acestea nu este atât de ciudată precum această bacterie electrică.

Comentarii -

Plantele sunt capabile, de asemenea, să ia decizii complexe. Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă de la Helmholtz Center for Environmental Research (UFZ) şi University of Göttingen care au încheiat investigaţiile asupra lui Berberis vulgaris. Aceasta s-a dovedit capabilă să renunţe la propriile seminţe pentru a preveni infestarea cu un parazit.

Comentarii -

O cercetare nouă din cadrul Departamentului de Ştiinţe Neurologice al Universităţii din Minnesota a dezvăluit faptul ca şoarecii  îşi pot manifesta regretul, o caracteristică cognitivă considerată a fi specifică omului. Constatările cercetării au fost publicate în revistă Nature Neuroscience. Pentru a măsura comportamentul cognitiv al regretului, A. David Redish, doctor în ştiinţe neurologice şi profesor la Universitatea din Minnesota, şi Adam Steiner, student  din cadrul Programului Pentru Absolvenţi în Ştiinţe Neurologice, care au condus această cercetare, au început de la definiţiile regretului utilizate în trecut de economişti şi psihologi.

Comentarii -

Nanotehnologia ar putea transforma arbuştii în generatoare masive de energie sau în senzori pentru explozibili. Plantele sunt foarte valoroase: sunt folosite în alimentaţie, sunt transformate în carburanţi, emit oxigenul în aer şi, datorită frumuseţii lor, au rol decorativ. În prezent, o echipă de cercetători de la MIT şi-a propus să intensifice utilitatea plantelor prin adăugarea unor nanomateriale care ar putea să le amplifice producţia de energie şi să le ofere noi roluri, cum ar fi monitorizarea poluării mediului înconjurător.

Comentarii -

Un păianjen descoperit recent în Sahara are un mod unic de a se deplasa atunci când este în pericol: acesta realizează flic-flacuri uimitoare, ca un veritabil gimnast. Dr. Peter Jäger, taxonomist german de la Senckenberg Research Institute and Natural History Museum din Frankfurt, Germania, care a descoperit păianjenul, crede că păianjenul recurge la această metodă doar în situaţii de pericol iminent, întrucât deplasarea tip "flic-flac" îi permite să-şi dubleze viteza.

Comentarii -

Una din treisprezece persoane au  picioare asemănătoare cu cele ale cimpanzeilor. Când strămoşii noștri şi-au părăsit casele arboricole, au renunţat la picioarele lor  flexibile pentru picioruşe rigide care sunt cele mai potrivite pentru mersul pe jos pe pământ. Dar, conform unui nou studiu, una din treisprezece persoane poate avea picioarele bine curbate, adaptate pentru căţărat, chiar fără să ştie.

Comentarii -

Top 10 specii 2012Institutul Internaţional pentru Studiul Speciilor din cadrul Arizona State University dezvăluie lista a 10 noi specii aflate în topul speciilor nou descoperite în 2012.

Comentarii -

Nimeni nu ştie cu siguranţă cum a apărut viaţa pe Pământ în urma reacţiilor chimice primordiale. Dar acum avem mai multe dovezi că viaţa similară celei de pe Pământ s-ar fi putut dezvolta pe planeta Marte. Existenţa vieţii este în strânsă legătură cu fosfaţii, minerale care sunt esenţiale pentru construirea ADN-ului, membranele celulare, precum şi multe alte părţi ale corpului nostru.

Comentarii -

Cum apare viaţa dintr-o mulţime de substanţe chimice este încă un mister. Deşi s-ar putea să nu ştim niciodată cu siguranţă ce substanţe chimice au existat în perioada prebiotică a planetei Pământ, noi putem studia biomoleculele care există în prezent pentru a obţine indicii despre ce s-a întâmplat cu trei miliarde de ani în urmă. Oamenii de ştiinţă au utilizat un set din aceste biomolecule pentru a afla modul prin care ar fi putut apărea viaţa.

Comentarii -

O regiune din creier de mărimea unei migdale reprezintă centrul care controlează procesul de îmbătrânire. Într-un laborator din New York, un grup special de şoareci este destinat să trăiască mai mult decât colegii lor de cuşcă. Muşchii lor vor rămâne puternici pentru mai mult timp. Creierele lor vor  rămâne invulnerabile pentru o perioadă mai lungă. Când  în cele din urmă vor muri, va fi după ce au trăit mai multe luni decât colegii lor.

Comentarii -

StranutOamenii de ştiinţă au identificat o posibilă modalitate de îmbunătăţire a vaccinurilor antigripale, după ce au descoperit faptul că virusul gripei sezoniere păcăleşte de obicei sistemul imunitar întărit cu vaccinuri cu o singură substituţie de aminoacid. În plus, ei au descoperit că aceste simple modificări de aminoacizi au loc numai în şapte locuri de pe suprafaţa sa - nu în 130 de locuri, cum se credea. Cercetarea a fost publicată pe 21 noiembrie în revista Science.

Comentarii -

Maimuţele şi balenele au cultură. Oamenii nu sunt singurele animale care posedă cultură sau capacitatea de a o transmite  în rândul colectivului şi de a adopta  comportamente în rândul unui grup. Într-adevăr, a fost identificat la alte câteva specii un anumit grad de transmitere a culturii şi o anumită capacitate de învăţare. Dar cu toate acestea, două studii publicate în cursul lunii aprilie în ʺScienceʺ pun la dispoziţie cea mai puternică dovadă, arătând că maimuţele vervet şi balenele cu cocoaşă învaţă noi comportamente unele de la celelalte în acelaşi mod în care oamenii deprind cele mai recente tendinţe.

Comentarii -

Un element-cheie al modelului ştiinţific folosit în ultimii 30 de ani în explicarea procesului de percepere a sunetului este greşit, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford School of Medicine. Teoria admisă în acest caz a ajutat la explicarea unei părţi a procesului auditiv numită "adaptare" prin care oamenii pot să audă cu mare acuitate orice sunet, de la căderea unui ac la explozia unui motor cu reacţie, fără durere sau leziuni ale urechii.

Comentarii -

AxolotlMacrofagele, un tip de celule imunitare care se deplasează de-a lungul ţesuturilor înghiţind bacterii şi celule moarte, joacă un rol esenţial în regenerarea membrelor la o salamandră numit axolotl, conform unui studiu publicat în 20 mai în The Proceedings of the National Academy of Sciences.

Comentarii -

albinăUn bondar vizitează o floare, atras de culorile vii, de forma petalelor şi de perspectiva  aromei nectarului dulce. Dar este mai mult în polenizare decât priveliştea şi mirosul. De asemenea, în aer se  regăseşte energie electrică. Dominic Clarke şi Heather Whitney de la Universitatea din Bristol au  dovedit că că albinele pot detecta câmpul electric care înconjoară o floare.

Comentarii -

Autogeneza celularaOriginea vieţii pe Pământ reprezintă încă un subiect aprig dezbătut. Există multe teorii diferite privind modul în care viaţa a apărut, precum şi diverse experimente, în curs de desfăşurare, care încearcă să înţeleagă procesele implicate în această cauză.

Comentarii -

GândacDrepnelele Drepneaua alpină (Tachymarptis melba) are capacitatea de a se menţine în aer pentru mai mult de şase luni, conform cercetătorilor de la Institutul  de Ornitologie Elveţian. Studiul, publicat în Nature Communications pe 8 octombrie, conferă primele dovezi ale zborului vreme îndelungată al unei păsări  terestre, sugerând totodată că drepnelele dorm în aer.

Comentarii -

DinţiDe ce? Pentru că pot! Un studiu nou arată că celulele stem extrase din urină pot fi transformate în structuri dentare rudimentare. Încă un amănunt: oamenii de ştiinţă au crescut aceste structuri în interiorul rinichilor de şoarece. Duanqing Pei, cercetător al Academiei de ştiinţe Chineze din Guangzhou, a combinat celulele stem cu ţesut conjunctiv de şoarece.

Comentarii -

Fragment meteoritMeteoriţii copţi în gurile hidrotermale ale Pământului s-ar putea să fi eliberat molecule cruciale pentru formarea unor membrane asemănătoare celor celulare în forme de viaţă timpurii. Aşa sugerează teste efectuate pe nişte părţi dintr-un meteorit de mărimea unei dubiţe care s-a destrămat deasupra Californiei.

Comentarii -