Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Nepriceperea de a şofa poate fi înnăscută |
|
|
| Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier |
| Scris de Scientia.Ro |
| Duminică, 01 Noiembrie 2009 00:52 |
Un studiu publicat recent în revista Cerebral Cortex dezvăluie faptul că oamenii al căror genom posedă o variaţie genetică destul de des întâlnită obţin rezultate cu în jur de 20% mai slabe la testele auto simulate în laborator. Variaţia apare în cadrul unei gene cu rol în producerea proteinei BDNF (brain-derived neurotrophic factor), care controlează mecanismele de apariţie a sinapselor noi şi de întreţinere a celor mai vechi.
Participanţilor la studiu li s-a cerut să "parcurgă" 16 ture de pistă într-un simulator auto care consta practic dintr-un ecran prevăzut cu un volan, cu ajutorul cărora se puteau vizualiza "circuitul" şi controla direcţia de deplasare a "maşinii". Subiecţii trebuiau să menţină vehiculele de o bandă neagră poziţionată în zona centrală a pistei. Software-ul folosit cuantifică abilităţile participantului de a menţine maşina pe direcţia corectă. Dintr-un eşantion de 29 de studenţi, cei care posedă variaţia genetică amintită, care poartă numeşle de Val66Met, au obţinut rezultate mai slabe în comparaţie cu ceilalţi, în condiţiile în care selecţia a urmărit testarea unor tineri cu profiluri psihologice şi educaţie similare (toţi sunt studenţi în ani terminali la colegii din S.U.A.).
Studiul a fost efectuat de o echipă condusă de către neurologul Steven Cramer, de la Universitatea din California, şi concluzia este una pe cât de interesantă, pe atât de tulburătoare: posesorii variantei dominante a genei cu rol în producerea BDNF prezintă un factor de risc mai scăzut de a fi implicaţi în incidente rutiere, datorită faptului simplu că, genetic, sunt şoferi mai pricepuţi. O treime dintre oameni, cei care nu intră în categoria menţionată anterior, ar fi, se pare, mai predispuşi spre accidente. Ce poate face societatea în cazul acestora? Sursa: aici.
|
| Citeşte şi: |
|---|
|
Adaugă comentariu
.
|


Un studiu publicat recent în revista Cerebral Cortex dezvăluie faptul că oamenii al căror genom posedă o variaţie genetică destul de des întâlnită