Ce ne face să fim oameni?

Cercetătorii de la Oxford University au identificat o zonă din creierului uman care arată complet diferit faţă de regiunile cerebrale ale celor mai apropiate rude ale noastre. Se crede că această zonă specială din creierul uman care a fost identificată de cercetători este responsabilă cu planificarea și cu luarea deciziilor, acţiuni care se consideră că reprezintă caracteristici pur umane.

Ce ne face să fim oameni? O zonă aparte a creierului răspunzătoare de capacitatea noastră superioară de înţelegere

„Tindem să credem că deoarece suntem capabili să ne planificăm viitorul, să ne adaptăm diferitelor situaţii şi să învăţăm de la alţii, aceste calităţi reprezintă ceva caracteristic omului. Noi am identificat o zonă a creierului care pare a fi specifică omului şi care ar putea avea legătură cu aceste competenţe cognitive", a declarat profesorul Matthew Rushworth, cercetător principal la Department of Experimental Psychology al Oxford University.

A fost utilizată imagistica MRI (n.t. Magnetic resonance imaging - Imagistica prin rezonanţă magnetică) pe creierul a 25 de voluntari adulţi pentru a identifica regiunile importante din zona cortexului frontal ventrolateral al creierului uman şi a modului prin care aceste regiuni se conectează cu alte zone ale creierului. Rezultatele au fost apoi comparate cu datele obţinute în urma analizelor MRI echivalente care au fost efectuate asupra a 25 maimuţe macac.

Credit: Neuron, Neubert et al.

Regiunea cortexului frontal ventrolateral a creierului este implicată în multe dintre cele mai importante caracteristici ale procesului de cunoaştere şi ale limbajului, ea fiind prezentă doar la oameni şi la alte primate. Unele regiuni ale sale sunt implicate în afecţiuni psihice precum ar fi ADHD (n.t. Attention deficit hyperactivity disorder - sindrom hiperkinetic cu deficit de atenţie), dependenţa de droguri sau tulburările de comportament compulsiv. Vorbirea este afectată atunci când anumite părţi ale acesteia sunt deteriorate în urma unui accident vascular cerebral sau a unei boli neurodegenerative. O mai bună înţelegere a conexiunile neuronale şi a reţelelor neuronale din această regiune a creierului ar trebui să ne ajute la înţelegerea modificărilor care se produc în creier în cazul acestor afecţiuni.

Cercetătorii de la Oxford University au anunţat rezultatele studiului lor în revista de ştiinţă Neuron. Această cercetare a fost finanţată de Medical Research Council din Marea Britanie.

Profesorul Rushworth explică: „creierul este un mozaic de regiuni cerebrale interconectate. Noi am dorit să analizăm această zonă foarte importantă din partea frontală a creierului pentru a vedea cât de multe regiuni se află acolo şi cum sunt acestea dispuse.

Am studiat, de asemenea, conexiunile fiecărei regiuni în parte pentru a vedea cum se leagă acestea cu restul creierului (aceste conexiuni determină informaţiile care pot ajunge la o anumită regiune componentă) şi influenţa pe care o anumită regiune o poate avea asupra altor regiuni cerebrale".

Cu ajutorul datelor obţinute prin imagistica MRI cercetătorii au reuşit să împartă cortexul frontal ventrolateral uman în 12 regiuni care au fost evidenţiate la toate persoanele care au participat la test.

„Fiecare dintre cele 12 regiuni are propria sa reţea de legături neuronale cu restul creierului, un fel de „amprente neuronale" care fac ca fiecare regiune în parte să fie unică", afirmă profesorul Rushworth.

Ulterior cercetătorii au reuşit să compare cele 12 regiuni ale creierului uman cu zona corespunzătoare din cortexul prefrontal al maimuţelor.

În general, 11 din cele 12 regiuni studiate de cercetători s-au dovedit a fi similare în cazul ambelor specii, acestea fiind conectate într-un mod asemănător la celelalte zone ale creierului.

Cu toate acestea, pentru o regiune din cortexul frontal ventrolateral uman nu s-a putut identifica o regiune echivalentă la maimuţe. Această zonă este denumită polul frontal lateral al cortexului prefrontal.

„Am identificat o zonă din cortexul frontal uman pentru care se pare că nu există un echivalent la maimuţe", declară autorul principal al studiului Franz-Xaver Neubert de la Oxford University. „S-a evidenţiat faptul că această zonă este responsabilă cu planificarea intenţiilor, luarea deciziilor, precum şi cu prelucrarea în paralel a informaţiilor".

Grupul de cercetători de la Oxford a descoperit, de asemenea, că regiunile din creier răspunzătoare de prelucrarea informaţiilor auditive sunt mult mai bine conectate la cortexul prefrontal uman decât în cazul maimuţelor. Cercetătorii sugerează că acest lucru ar putea fi răspunzător de capacitatea noastră de a înţelege şi de vorbi.