S-a observat că persoanele care au avut braţe amputate şi care au experimentat mai intens durerea membrului fantomă prezintă o reprezentare mai puternică a mâinii lipsă la nivel cerebral, până în punctul în care devine aproape identică cu cea a persoanelor cu ambele mâini.
Cercetătorii speră ca identificările pe care le fac asupra răspunsurilor creierului corelate cu nivelul durerii fantomă pot ajuta la dezvoltarea altor abordări ale tratamentelor, precum şi la creşterea gradului de înţelegere a modului în care creierul reorganizează situaţiile noi şi se adaptează la acestea.
Cercetătorii de la Universitatea Oxford împreună cu dr. David Henderson-Slater de la Centrul Ortopedic Nuffield îşi publică concluziile în revista Nature Communications. Ei au fost finanţaţi de către Royal Society, Marie Curie Actions, the Wellcome Trust, National Institute for Health Research (NIHR) Oxford Biomedical Research Centre şi the Medical Research Council.
„Aproape toţi oamenii care au pierdut un membru au încă senzaţia că acesta este încă la locul său şi se crede că circa 80% dintre persoanele cu membre amputate experimentează un anumit nivel de durere asociată cu membrul lipsă. Pentru unii durerea este atât de mare încât le afectează foarte puternic stilul de viaţă”, spune dr. Tamar Makin de la Centre for Functional Magnetic Resonance Imaging of the Brain (FMRIB) – Centrul pentru imagistică funcţională prin rezonanţă magnetică de la Universitatea Oxford, prim autor.
Tratamentele pentru durerea membrelor fantomă tind să se limiteze la medicamente standard pentru uşurarea durerilor (analgezice). Originea durerii nu este însă bine înţeleasă. Pot fi numeroşi factori care să provoace această durere, inclusiv lezarea terminaţiilor nervoase de la nivelul membrului amputat şi modificări ale unor zone din creier asociate cu membrul lipsă.
Lynn Ledger, terapeut în vârstă de 48 de ani şi consilier de pregătire în management la organizaţii caritabile din Nottingham, Marea Britanie, a luat parte la studiu. Ea a avut braţul drept amputat la jumătatea dintre cot şi umăr în luna mai 2009, după ce radioterapia pentru o formă rară de cancer nu a avut succes în tratarea unei tumori de dimensiuni mari pe care o avea în braţ. Ea are dureri severe, pe care le resimte ca şi când ar proveni de la nivelul membrului lipsă.
„Am încercat aproape totul pentru a face faţă durerii, dar nimic nu a funcţionat”, spune Lynn. „Nu există tratamente medicamentoase care să funcţioneze deoarece afecţiunea nu este încă pe deplin înţeleasă. Pot folosi doar tehnici de distragere a atenţiei, exerciţii de respiraţie şi tehnici de imagistică mentală, care mă ajută să mă descurc cu durerea.”
„Este foarte greu să descrii altor persoane durerea. Am un membru care nu există, dar cu toate acestea încă îl simt şi simt durerea. Imaginaţi-vă că este ca şi cum aţi purta mănuşile de gală ale unei doamne; acestea se întind de la degete până deasupra cotului. Dar pe toată întinderea mănuşii este ca şi cum aceasta ţi-ar strivi în mod constant braţul. Există şi dureri fulgerătoare şi senzaţii dureroase de arsură care vin şi pleacă, dar senzaţia de strivire este constantă.”
„Când am auzit despre acest studiu am dorit să mă implic deoarece încerca să îmbunătăţească cunoaşterea oamenilor referitoare la această afecţiune.”
Kirsty Mason din Bracknell, Marea Britanie, are 22 de ani şi este gata pentru un nou loc de muncă în calitate de lucrător de asistenţă pentru persoanele cu probleme mentale, dar şi ca evaluator pentru nevoile tehnologice asistate ale studenţilor cu dizabilităţi. Ea şi-a pierdut braţul drept imediat sub cot în urmă cu doi ani, după ce a leşinat într-o staţie de tren şi a căzut pe şine chiar înaintea venirii unui tren. Când s-a trezit, a aflat că o roată s-a oprit chiar pe braţul ei. De atunci a învăţat să scrie cu mâna stângă şi a început să şofeze în urmă cu un an. Şi ea a luat parte la studiul de imagistică cerebrală.
„Pentru mine este totul sau nimic” spune Kirsty despre durerea ei fantomă. „Am obişnuitele furnicături şi o durere constantă neplăcută pe care o îndepărtez făcând alte lucruri. Dar cea mai rea durere este ca un fel de arsură. Este mai puţin frecventă, dar este intensă: 90-100 pe scară gradată. Pare o prostie, dar singurul lucru pe care îl pot face este să îmi bag mâna în congelator. O amorţeşte.”
Tot ea spune: „Simt cum mi se încleştează pumnul, cum scormonesc cu unghiile. Văd că mâna nu este acolo, dar senzaţia este atât de adevărată! Dacă cineva îmi aruncă o minge, îmi mişc ambele mâini pentru a o prinde. În cazul în care cad, mă sprijin cu ambele mâini.”
Echipa de la Universitatea Oxford a folosit imagistica IRM pentru a analiza modul în care durerea unui membru fantomă simţită de către persoanele care au un braţ amputat este asociată cu modificări la nivelul creierului.
Ei au comparat datele IRM de la 18 persoane care suferiseră amputări, cu diferite niveluri de durere fantomă, cu cele de la 11 persoane născute cu o singură mână datorită unei deficienţe la nivelul membrelor şi de la un grup de control de 22 de persoane adulte cu ambele membre.
Amputările fuseseră făcute în urmă cu aproximativ 18 ani, dar participanţii încă mai experimentau senzaţii ale braţelor lipsă. Cerându-le să îşi mişte degetele membrelor fantomă în timp ce erau scanaţi de aparatul IRM, cercetătorii au observat modul în care este reprezentată mâna lipsă în creier.
Creierul, au descoperit ei, îşi menţine reprezentarea mâinii, deşi membrul nu se mai află acolo. Măsura în care reprezentarea este menţinută este legat de puterea şi frecvenţa durerii pe care o simţeau persoanele care suferiseră amputări: cei care simţeau cea mai intensă senzaţie de durere reţinuseră cea mai puternică reprezentare a mâinii lipsă.
„Am fost uimiţi să constatăm că în cazul persoanelor care au suferit amputări şi care se confruntă cu dureri fantomă puternice, răspunsul creierului a fost identic cu cel al persoanelor cu membre intacte”, spune dr. Makin.
Cercetătorii au descoperit că volumul de materie cenuşie din zona cerebrală aferentă mâinii fantomă este redus faţă de cel al persoanelor cu două mâini. Dar, din nou, această caracteristică depinde de nivelul durerii resimţite de persoana care a suferit o amputare. Cei care au resimţit o durere mai puternică, au prezentat un grad mai mic de degenerare în zona cerebrală pentru mâna lipsă după pierderea membrului.
Cu toate acestea, deşi cei cu dureri puternice ale membrului fantomă şi-au menţinut structura şi funcţia cerebrală locală pentru mâna lipsă, au existat dovezi că în alte zone cerebrale au existat conexiuni perturbate.
În mod special reprezentarea mâinii lipsă a fost mai desincronizată în zona responsabilă de mâna rămasă, aflată în partea opusă a creierului.
Dr. Makin afirmă: „Majoritatea oamenilor experimentează senzaţii «fantomă» ale unui membru lipsă după amputare. Această lipsă de legătură dintre lumea fizică şi ceea ce ei experimentează pare a fi legată de o separare funcţională la nivelul creierului. Par a fi reduse conexiunile dintre partea cerebrală a membrului lipsă şi restul cortexului care este implicat în mişcare.”
„Rezultatele noastre pot încuraja abordările pentru reabilitare care au ca scop recuplarea reprezentării mâinii fantomă cu mediul senzorial exterior.”
Deşi cercetătorii de la Universitatea Oxford, conduşi de profesorul Heidi Johansen-Berg, au constatat în acest studiu modificări ale creierului corelate cu durerea membrului fantomă, nu pot confirma că sunt de tip cauzal. Pentru a înţelege mai bine acest lucru, ei vor începe un studiu care implică persoane care au avut un braţ amputat pentru a vedea dacă o tehnică de stimulare a creierului poate influenţa durerea fantomă pe care o simt, efectuând scanări IRM înainte şi după folosirea procedurii.
Abordarea prin stimularea creierului se foloseşte de un curent electric slab şi doi electrozi plasaţi în puncte adecvate pe cap pentru a încerca şi stimula conexiunea zonei cerebrale a membrului fantomă cu restul cortexului.
Pentru mai multe informaţii, consultaţi articolul „Phantom pain is associated with preserved structure and function in the former hand area,” publicat în revista „Nature Communications”, 5 martie 2013.
Traducere de Silvia Gergely după amputee-phantom-pain-linked-brain, cu acordul editorului.
