Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| De ce armonia muzicii ne delectează? |
 |
 |
| Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier |
| Scris de Lisa Grossman |
| Miercuri, 26 Octombrie 2011 21:38 |
|
În plus, s-a observat că sunetele melodioase transmit mai multe informații decât sunetele stridente.
Ushakov și colegii lui s-au gândit la un model matematic simplu al modului în care sunetul trece de la ureche la creier. În modelul lor, doi neuroni senzoriali reacționează la tonuri diferite. Fiecare trimite un semnal electric la un al treilea neuron, numit interneuron, care trimite un semnal final creierului. Interneuronul din acest model se aprinde atunci când primește stimuli de la unul sau ambii neuroni senzoriali. Totuși, semnalele de la neuronii senzoriali ajung în același timp dacă tonul este consonant, așa că interneuronul încă mai stă aprins, apoi așteaptă până când se “reîncarcă” pentru a se aprinde din nou. Rezultatul este o succesiune regulată de impulsuri. În contrast, semnalele tonurilor disonante ajung în momente diferite și astfel generează o succesiune de impulsuri cu spații neregulate în interneuron. Cercetătorii au făcut analize mai avansate și au calculat cantitatea de informații pe care fiecare semnal îl transmite. În termeni de informație teoretică, un semnal aleatoriu transmite foarte puțină informație ; în timp ce un semnal cu un tipar clar transmite mai multă informație. În consecință, notele consonante transmit mai multe informații decât cele disonante. Apoi, cercetătorii au folosit rezultatele pentru a calcula conținutul de informații al succesiunilor de impuls generate de tonurile consonante și disonante. Acest lucru face modelul testabil din punct de vedere experimental. Neurofiziologii pot studia neuronii vii pentru a vedea dacă găsesc același conținut de informație în succesiunile de impuls. “Pentru mine farmecul muncii lor este că au o tehnică analitică pentru a calcula intervalele dintre momentele de stimulare, ceea ce este o problemă nu foarte ușor de demonstrat,” afirmă André Longtin de la Universitatea Ottawa din Canada. “ Rămâne de văzut dacă aceste rezultate, și în special, cantitatea de informații, poate fi folosită de către neurofiziologi.”
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Why harmony pleases the brain, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă. |
Elementul cheie al muzicii plăcute poate fi că ne delectează neuronii. Un nou model matematic sugerează că intervalele muzicale armonioase declanșează un model de activare consistent în anumiți neuroni auditivi. Mai multe detalii, în continuare...| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|
Articolele Scientia pot fi preluate în limita a 1000 de semne, dar nu mai mult de 1/2 din conţinut, obligatoriu cu link către articolul original.