Scientia

Ţânţarii aleg să nu înţepe anumite persoane în detrimentul altora, care indiferent de loc ori timp al zilei, sunt ţinte sigure pentru aceşti mici sugători de sânge. Un studiu recent a evidenţiat că această diferenţă are la bază natura bacteriilor de pe suprafaţa pielii noastre.

Acest lucru ar putea schimba modul în care produsele repelente de insecte vor acţiona, aspect foarte important când vine vorba de luptă împotriva maladiilor tropicale mortale transmise de ţânţari.

Cum sunt atraşi ţânţarii de către “victime”?

Mecanismul e simplu: mirosul pielii omului este cel mai puternic vector, iar mirosul pe care pielea noastră îl emană este la rândul său generat de către flora bacteriană prezentă la acest nivel. Legătura între speciile de bacterii prezente la nivelul pielii şi preferinţele ţânţarilor faţă de mirosul emanat de către o persoană a fost pusă în evidenţă de către Niels Verhulst împreună cu echipa sa de cercetători de la Universitatea Wageningen (Olanda). Într-unul dintre teste, ei au comparat gradul în care ţânţarii sunt atraşi de mirosurile emanate de piciorul stâng a 48 de bărbaţi, voluntari în studiu, comparativ cu o soluţie standard de amoniac, cunoscută ca fiind “plăcuţa” ţânţarilor. Dintre participanţii la studiu, în cele din urmă 9 au fost clasificaţi că “puternic atrăgători”, iar 7 ca “puţin atrăgători” pentru ţânţari.

Ce bacterii influenţează atracţia ţânţarilor pentru pielea noastră?

Cei mai “gustoşi” participanţi la studiu au prezentat la suprafaţa pielii o varietate redusă de bacterii, cel mai des întâlnite aparţinând genurilor Leptotrichia, Delftia, Actinobacteria Gp3 şi Staphylococcus. La polul opus se afla indivizii mai puţin susceptibili la ciupitura ţânţarilor (incluzând ţânţari din genul Aedes, răspunzători de unele boli tropicale), care au prezentat o mare varietate de bacterii şi un număr crescut din genurile Pseudomonas şi Variovorax.

Cât de periculoasă este ciupitura de ţânţar?

Deşi neînsemnată în general, ciupitura de ţânţari poate reprezenta mai mult decât disconfort şi mâncărime. O listă a celor mai periculoase boli cauzate de ciupitura de ţânţar este redată mai jos:
- malaria - boala generată de protozoare din genul Plasmodium şi răspândită de ţânţari din genul Anopheles (malaria provoacă anual moartea a cca. 650.000 de persoane în întreaga lume (majoritatea copii africani) - conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
- febra galbenă (boala hemoragică acută de origine virală) - boala cauzată de virusuri din familia Flaviviridae şi răspândită de specia de ţânţari Aedes aegypti
- febra dengue ("breakbone fever") - boală infecţioasă cauzată de virusuri din familia Flaviviridae şi răspândită de ţânţari din genul Aedes
- filariaza (elefantiazis=creşterea în volum a membrelor şi a organelor genitale) - boala tropicală cauzată de nematode din familia Filarioidea şi răspândită cu ajutorul mai multor genuri de ţânţari
- infecţia cu virusul West Nile - virus ce face partea din familia Flaviviridae (ca şi virusul cauzator de febră dengue) şi răspândit de ţânţarii Aedes
- Chikungunya - boala ce se manifestă similar cu febra dengue, cauzată de virusul Chikungunya, genul Alphavirus, şi răspândită de ţânţari din genul Aedes

Sursa: LiveScience, Journal of the American Mosquito Control Association, Journal of Communicable Diseases

Articol preluat de pe blogul NoutăţiMedicale.com.