Scientia

Aţi practicat vreodată meditaţia? Călugării meditează pe vârfurile munţilor de milenii, în speranţa de a câştiga iluminarea spirituală. Există însă dovezi ştiinţifice care să ateste că meditaţia influenţează pozitiv sănătatea?

Experimentele efectuate de către cercetători privind efectele meditaţiei asupra sănătăţii au fost puţine, dar acestea au sugerat existenţa unei serii de beneficii. Există anumite dovezi că meditaţia stimulează reacţia sistemului imunitar  la persoanele vaccinate şi la acelea care suferă de cancer, protejează împotriva unei recidive într-o depresie majoră, ajută în cazul bolilor dermatologice  şi chiar încetineşte evoluţia SIDA.

Meditaţia poate chiar încetini procesul de îmbătrânire. Telomerii, capetele protectoare ale cromozomilor, se scurtează de fiecare dată când o celulă se divide şi astfel joacă un rol în procesul de îmbătrânire. Clifford Saron de la Centrul pentru Minte şi Creier, Universitatea California, Davis, împreună cu alţi colegi a arătat recent că nivelurile enzimei care formează telomerii erau mai ridicate la persoanele care s-au retras trei luni pentru a medita decât la persoanele dintr-un grup de control.

Călugări tibetani meditând

La fel ca şi în cazul  interacţiunii sociale, meditaţia funcţionează, în principiu, prin influenţarea reţelelor neuronale responsabile de răspunsul la stres. Oamenii care meditează au niveluri mai scăzute de cortizol şi un studiu arată că la aceste persoane apar schimbări în zona creierului numită amigdala, zonă care este implicată în condiţionarea fricii şi răspunsului la ameninţări.

Unul dintre co-autorii studiului lui Saron, Elissa Epel, psihiatru la Universitatea  California, San Francisco, crede că meditaţia ar putea, de asemenea, stimula “căile neuronale de recuperare şi sporire a sănătăţii“, poate prin declanşarea unei secreţii a hormonilor sexuali şi de creştere.

Dacă nu ai timp să te retragi trei luni pentru meditaţie, nu te îngrijora. Studiile bazate pe tehnica imagistică arată că meditaţia poate cauza schimbări structurale în creier după doar  11 ore de practică. Epel sugerează efectuarea unor reprize de “mini-meditaţii”  de-a lungul zilei, rezervând câteva minute pe zi pentru a te concentra asupra respiraţiei în timp ce eşti la birou.  “Aceste mici intervale de meditaţie contează“.

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Heal thyself: Meditate, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca