Scientia

Un nou studiu arată că Pământul ar putea fi străbătut de găuri negre microscopice tot timpul, fără a suferi de pe urma acestui fenomen. O astfel de mini-gaură neagră ar avea o masă de câteva mii de tone, iar dimensiunea sa ar fi mai mică decât a unui atom.

Deşi este adevărat ca o gaură neagră nu face decât să înghită materie din jur, există o limită a cantităţii de materie ce este consumată, în funcţie de mărimea găurii negre. În cazul de faţă, mini-găurile negre nu ar înghiţi prea multă materie, ci mai degrabă ar prinde atomi şi molecule şi i-ar forţa să orbiteze în jurul ei, aşa cum nucleul unui atom îşi ţine aproape electronii. Autorii studiului au dat şi un nume special acestor "mini-sisteme" şi anume Echivalente Gravitaţionale ale Atomului.

În timp ce găurile negre de dimensiuni stelare se pot forma şi astăzi, în urma colapsului nucleului unei stele masive, iar cele de dimensiuni galactice pot apărea din coliziunea unor găuri negre mai mici, nu se cunoaşte niciun mecanism natural care să mai producă în prezent găuri negre de dimensiuni subatomice. Singura posibilitate este formarea acestora la puţin timp după Big Bang, când densitatea Universului timpuriu era foarte mare.

Mini-găurile negre ar trebui să emită radiaţie Hawking şi să se evapore treptat. Cum însă nu a fost observată până acum acest tip de radiaţie, se presupune că aceste găuri microscopice există încă, şi chiar din abundenţă. Aaron VanDevender, coautor al studiului, a estimat că Pământul s-ar întâlni şi ar fi străbătut de una sau două mini-găuri negre în fiecare zi! Dacă are sau nu dreptate încă nu ştim, de vreme ce nu a fost descoperită până acum nicio gaură neagră cu masă mai mică decât câteva mase solare.

Mini-găurile negre nu par să fie periculoase. Având orizontul evenimentelor mai mic decât diametrul unui atom, au puţine şanse să se apropie îndeajuns de mult de un atom pentru a-l înghiţi, chiar şi când străbat o întreagă planetă. Se pare că şansele să atragă un atom pe orbită sunt mult mai mari decât ca atomul să fie consumat. Calculele autorilor studiului arată că unei mini-găuri negre i-ar trebui o perioadă de timp mai mare decât vârsta Universului ca să reuşească să consume toţi atomii din care este Pământul format.

Massimo Ricotti, astronom la Universitatea din Maryland, afirmă că este improbabil ca un atom să fie capturat de o gaură neagră subatomică. Este foarte greu să ai materie în acreţie în jurul unor obiecte atât de mici. Iar la acele dimensiuni, chiar şi în mişcare printr-un corp solid, particulele sunt atât de depărtate unele de altele încât gaura neagră se află aproape ca în vid.

Sursa: National Geographic