Planetele foarte asemănătoare Pământului s-ar putea să fie totuşi foarte rare. Se pare că multe din super-Pământurile descoperite în galaxia noastră s-au format într-un mod foarte diferit de casa noastră.
Super-Pământurile – planete telurice care au masa de la de 1 până la de 10 ori masa planetei noastre - sunt doar unul din tipurile de lumi noi şi ciudate descoperite în ultimii ani. Jupiterii calzi - sfere enorme de gaz care sunt mai aproape de steaua lor decât Mercur de Soare - sunt un altul. Înţelegerea modului de formare al acestor tipuri de lumi ar trebui să ne ajute în căutarea noastră de alte lumi locuibile.
Pământul s-a format aproximativ în zona pe care o locuieşte acum, dar pentru a ajunge atât de mari, aceste planete ar fi trebuit să îşi înceapă formarea la o distanţă mai mare şi apoi să migreze spre interior, adunând materie din discurile de gaz şi praf din jurul stelei în acest timp. Acest lucru ar fi trebuit însă să le facă să se îndrepte spre stea în câteva sute de mii de ani.
Ralph Pudritz de la McMaster University din Ontario, Canada şi colegii săi au simulat formarea planetelor în sisteme cu diferite tipuri de disc. Ei au descoperit că inele de gaz care se mişcă lent încetinesc planetele, făcând posibil ca ele să supravieţuiască până când discul dispare. Jupiterii s-au adunat aproximativ la distanţa dintre Pământ la Soare şi mai aproape în discuri mari, de lungă durată. Discurile subţiri, de scurtă durată tind să formeze planete de mărimea super-Pământurilor în orbite similare cu cele ale Jupiterilor calzi.
Acest lucru sugerează că super-Pământurile ar fi putut să devină mai mari dacă gazul nu s-ar fi terminat. "Ajung la de 5 până la de 10 ori mai masive decât Pământul, iar atunci gravitaţia le permite să adune gaz mai rapid, dar până la momentul când sunt pregătite să strângă gaz [şi să devină giganţi gazoşi], acesta a dispărut", spune Pudritz. "Le numim Jupiteri rataţi".
Jonathan Fortney de la University of California, Santa Cruz, spune că ce ştim despre atmosferele acestor super-Pământuri susţine teoria Jupiterilor rataţi.
Modelarea miezurile lor de rocă ar trebui să ne spună cât de diferite sunt super-Pământurile de planeta noastră şi cât de potrivite sunt acestea pentru viaţă.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului earths-supersiblings-grew-up-very-differently, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Sebastian Trifa
