CuriosityRoverul Curiosity sau MSL (Mars Science Laboratory) este ultimul şi cel mai avansat robot trimis pe Marte de către Agenţia Spaţială Americană, NASA. Robotul a fost lansat către Marte cu naveta spaţială MSL pe data de 26 noiembrie 2011.

 

 

 

 

După o călătorie de 8,5 luni, Curiosity a amartizat pe data de 6 august 2012. Precizia amartizării a depăşit cu mult  pe cea a celorlalţi roboţi trimişi pe Marte. Roverul a ajuns pe solul planetei în craterul Gale, la doar 2,4 km depărtare de locul ţintei, după parcurgerea unei distanţe de mai bine de 570 de milioane de km.

Roverul Curiosity are o masă de 899 kg şi este de mărimea unui autoturism de teren (2,9 m lungime; 2,7 m lăţime şi 2,2 înălţime).

Pentru a-şi procura energie, Curiosity foloseşte un generator termoelectric cu radioizotopi, ce produce energie electrică prin descompunerea naturală a plutoniului 238.

 

Craterul Gale
Craterul Gale

 


Deplasarea roverului se face cu ajutorul a 6 roţi, de 50 cm diametru, în suspensie rocher-bogie. Acest sistem asigură contactul permanent al roţilor cu solul şi o deplasare lină chiar şi în cazul unui teren pietros.

Fiind  imposibil să aducă roci de pe Marte pentru a le analiza, oamenii de ştiinţă au fost nevoiţi  să echipeze robotul cu un întreg laborator pentru ca acesta să realizeze analizele pe Marte, iar informaţiile să le transmită cu ajutorul undelor electromagnetice pe Pământ.

 

Curiosity
Curiosity

 

Astfel, roverul Curiosity a fost dotat cu 13 instrumente majore de analiză:

APXS (Spectometru de Particule Alfa cu raze X) acest dispozitiv este folosit pentru determinarea compoziţiei chimice a probelor de rocă;
ChemCam este un pachet de instrumente de teledetecţie ce este utilizat pentru studiul planetar;
CheMin este instrumentul de Chimie şi Mineralogie ce utilizează difracţia şi fluorescenţa cu raze X;
DAN (Albedo Dinamic de Neutroni) este conceput să detecteze apa subterană şi urmele de gheaţă;
Hazcams şi Navcams sunt 12 camere ce sunt utilizate pentru captarea imaginilor atât din jurul roverului, cât şi de sub acesta;
MAHLI (Mars Hand Lens Imaginer) este o cameră ataşată unui braţ robotic, ce este utilizată pentru obţinerea unor imagini microscopice ale probelor de sol şi rocă;
MARDI (Mars Descent Imaginer) este camera ce a surprins imaginile din timpul amartizării;
MastCam captează imagini în diferite spectre cu ajutorul a două camere;
MEDLI (MSL EDL Instrument) este un set de senzori proiectaţi să măsoare condiţiile atmosferice şi performanţa scutului termic al sondei MSL în timpul amartizării;
RAD (Radiation Assesment Detector) acest instrument înregistrează spectrul larg de radiaţii din mediul marţian;
REMS (Rover Environmental Monitoring Station) a fost proiectat să înregistreze 6 parametrii atmosferici: viteza şi direcţia vântului, presiunea, umiditatea relativă, temperatura aerului, temperatura solului şi radiaţiile ultraviolete.
SAM (Sample Analysis at Mars) a fost proiectat să obţină date despre habitabilitatea planetei Marte, din prezent şi din trecut, prin studiul molecular şi chimic necesar vieţii.

Comunicarea cu Curiosity se realizează prin două modalităţi: prima este realizată cu ajutorul unui emiţător-receptor în bandă X, ce transmite informaţiile direct spre Pământ şi a doua, un SDR (Software-Defined Radio) transmite datele către cei doi sateliţi ce orbitează în jurul lui Marte, însă aceştia pot menţine conexiunea cu Curiosity doar 8 minute pe zi.

Durata misiunii Curiosity este de 23 de luni, timp în care roverul MSL va îndeplini patru obiective majore pentru a stabili gradul de habitabilitate:
- primul este de identificare a potenţialilor compuşi biologici sau urmelor acestora şi a factorilor prezenţi relevanţi vieţii;
- al doilea obiectiv este de a identifica geologia locului de amartizare; elementele chimice, compuşi şi minerale din solul şi rocile de la suprafaţă şi a proceselor ce au avut loc în formarea acestora;
- al treilea este stabilirea evoluţiei atmosferei, compoziţia acesteia, ciclul apei şi al dioxidului de carbon şi a proceselor planetare din trecut, ce ar arăta dacă a existat vreodată viaţă pe planetă;
- al patrulea obiectiv este de a identifica întregul spectru de radiaţii din atmosfera marţiană.

Misiunea Curiosity va avea un impact major pentru următoarele misiuni ce au ca ţintă planeta Marte. În funcţie de rezultatele acesteia se va putea stabili dacă a existat vreodată sau există viaţă pe Marte şi începerea pregătirii unor misiuni ce au ca scop trimiterea unui echipaj uman pe Marte.





Bibliografie:
mars.jpl.nasa.gov/msl/
msl-scicorner.jpl.nasa.gov/Instruments/
en.wikipedia.org/wiki/Mars_Science_Laboratory
www.jpl.nasa.gov/news/news.cfm?release=2010-171
msl-scicorner.jpl.nasa.gov/ScienceGoals/
en.wikipedia.org/wiki/Curiosity_rover

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.