Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Interfeţele creier-computer la 1000 de zile |
|
|
| Ştiri tehnologie |
| Scris de Ecaterina Pavel |
| Miercuri, 30 Martie 2011 18:47 |
|
Femeia, pentru care cercetătorii folosesc pseudonimul S3, a suferit un accident vascular cerebral la mijlocul anilor 1990, care a cauzat tetraplegie - paralizia celor patru membre şi a tuturor corzilor vocale. În 2005, cercetătorii de la Brown University din Providence, Rhode Island, Centrul Medical VA Providence şi Spitalul General Massachusetts din Boston au implantat un mic electrod cu matrice de siliciu, de mărimea unei mici pastile de aspirină la nivelul creierului S3, pentru a o ajuta să comunice mai bine cu lumea din exterior. Matricea electrodului este o parte a sistemului echipei BrainGate, care include o combinaţie de hardware şi software, care detectează semnalele electrice produse de neuronii din creier, la nivelul cărora este controlată planificarea mişcării. Electrodul decodează aceste semnale pentru a permite persoanelor cu paralizie să controleze dispozitive externe, cum ar fi computerele, scaunele cu rotile şi membrele bionice. Într-un studiu recent publicat, cercetătorii susţin faptul că, în 2008 – la 1000 de zile de la implantare - S3 a dovedit durabilitatea dispozitivului, prin îndeplinirea a două tipuri diferite de sarcini "point-and-click" gândindu-se la mutarea unui cursor cu mâna ei. Prima ei sarcină a fost aceea de a muta un cursor pe ecranul unui computer spre obiective aranjate într-un cerc şi de a-l selecta pe fiecare la rândul său. Cea de a doua sarcină a sa a fost să urmărească şi să facă clic pe o ţintă, pe măsură ce aceasta se deplasa în jurul ecranului în diferite dimensiuni. Leigh Hochberg, un asociat invitat, profesor de neurologie la Şcoala Medicală Harvard şi director al studiului BrainGate, a declarat pentru site-ul Medical News Today: « Această reuşită – şi anume că, după 1000 zile, o femeie care nu posedă funcţionalitate la nivelul membrelor şi nu are abilitatea de a vorbi, poate controla un cursor pe ecranul unui computer, folosind doar intenţia de mişcare a mâinii - reprezintă un pas important pentru domeniu ». Cu toate acestea, dispozitivul nu a funcţionat perfect – mai puţini electrozi au înregistrat semnale neuronale utile decât atunci când a fost efectuată testarea la şase luni de la implantare. Cercetătorii susţin faptul că nu există dovezi cu privire la existenţa unei incompatibilităţi fundamentale între senzor şi creier. În schimb, ei consideră că, în timp, calitatea semnalului a scăzut, lucru care poate fi atribuit în mare măsură problemelor de inginerie. Cercetări aflate în curs susţin faptul că aceste aspecte reprezintă în prezent o problemă mai puţin importantă decât ar fi reprezentat în momentul în care S3 a beneficiat de implant. Într-o conversaţie cu serviciul de ştiri Brown University, autorul John Simeral, profesor asistent de inginerie la Brown, a declarat că ar dori să îmbunătăţească în continuare gradul de sensibilitate al dispozitivului: « Obiectivul nostru, în ceea ce priveşte interfaţa neuronală, este de a atinge nivelul de performanţă al unei persoane fără o dizabilitate folosind un mouse. Hochberg susţine că implantul S3 încă funcţionează şi că aceasta încă participă la studii. Referinţă: Journal of Neural Engineering, DOI: 10.1088/1741-2560/8/2/025027
Textul reprezintă traducerea şi adaptarea acestui articol. Reed Business Information Ltd şi New Scientist nu îşi asumă nicio răspundere pentru traducerea efectuată, Scientia fiind sigura entitate responsabilă în această privinţă. |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


O femeie paralizată a fost în măsură să controleze cu exactitate un cursor de computer cu ajutorul gândurilor, la o mie de zile după ce un dispozitiv electronic minuscul a fost implantat la nivelul creierului ei. Realizarea demonstrează longevitatea implanturilor de creier-maşină.