AntibioticCe este un virus? Sunt aceştia afectaţi de antibiotice? Pentru a înțelege ce este un virus este util să vedem întâi care este dimensiunea acestuia. Pentru a înlesni înţelegerea vom face o scurtă incursiune în acest microunivers, de la mare la mic.

 

 

 

 

Ovulul uman are  aproximativ 100 de microni (100 microni = 0,1 milimetri) în diametru şi abia se poate vedea cu ochiul liber. O celulă umană obişnuită este de 10 ori mai mică decât ovulul, astfel având un diametru de ~10 microni. Mergând şi mai departe, avem celulele roşii din sânge care au un diametru ~7 microni. Bacteriile, încep cu specii care au dimensiunea celulelor obişnuite, adică circa 10 microni  şi ajung până la bacterii care nu au mai mult 0,4 microni în diametru. Acestea abia pot fi văzute la microscoapele obişnuite. Mai există şi subbacterii, precum rickettsia care ating un minimum de ~1-2 microni.

 



Aparent la acest nivel se pare că organismele ating volumul minim necesar pentru a avea toată maşinăria metabolică pentru a duce o viaţă independentă. Orice organism mai mic decât atât este condamnat să îşi ducă viaţa ca un parazit. Viaţa oricărui organism de acest fel este dependentă de alte celule vii, pe care le invadează şi pe spatele cărora creşte şi se multiplică.

În sfârşit, în partea cea mai de jos a scării se întrevăd viruşii. Aceştia sunt mult prea mici pentru a fi detectaţi cu microscoape optice, dimensiunea medie a acestora fiind de circa o sutime din dimensiunea medie a bacteriilor. Spre exemplu virusul imunodeficienţei umane (HIV) are 0.13 microni, virusul de hepatită 0,045 microni, rinoviruşii 0.03 microni, iar virusul pentru febra galbena are 0,02 microni.

Pentru o bună vizualizare a acestor scări se poate accesa următorul link http://learn.genetics.utah.edu/content/begin/cells/scale/

Acum că avem o idee despre locul virusului pe această scară a dimensiunilor putem descrie la modul general aspectul virusului. Virusul este compus din două sau trei părţi: materialul genetic compus ADN sau ARN, un înveliş de proteină care protejează acest material genetic şi în unele cazuri mai există un înveliş de lipide în jurul celui de proteină.

Viruşii se reproduc doar în celulele vii ale organismelor, iar aceştia pot infecta toate tipurile de organisme de la animale la plante până la bacterii. Dacă nu infectează o celulă, nu pot produce proteine, nu se pot multiplica şi astfel nu se pot răspândi. Dar odată ajunşi într-o celulă se folosesc de mecanismele gazdei şi fac toate cele necesare pentru a se multiplica. Şi, bineînţeles, toate acestea au şi consecinţe negative, după cum prea bine se ştie.

Antibioticele nu afectează viruşii


Antibioticele sunt o grupă de medicamente  antimicrobiene care se folosesc în cea mai mare pentru a distruge bacteriile sau pentru a le încetini dezvoltarea.

Citiţi şi:
:: QA/cum-functioneaza-un-antibiotic?
:: Cum funcţionează antibioticele
:: Antibiotic din creier de gândac şi lăcustă
:: Sistemul imunitar



Bacteriile, după cum am amintit în trecere mai sus, au o maşinărie metabolică care le permite să ducă o viaţă independentă. Atunci când folosim antibioticele, ele  "dereglează" o parte mai mare sau mică a acestei maşinării interne bacteriilor şi astfel împiedică dezvoltarea acestora şi chiar reproducerea.

Spre deosebire de bacterii, viruşii nu au o astfel de maşinărie internă. Astfel, antibioticele sunt ineficiente asupra viruşilor.

Opinia publică de multe ori nu pare a fi conştientă de acest fapt şi astfel se folosesc antibiotice pentru simple răceli sau pentru gripă. Potrivit unor studii realizate la nivel european circa 70% din persoane iau  antibiotice atunci când sunt răciţi. Problema este că pe măsură ce sunt folosite aceste antibiotice se creează un mediu propice dezvoltării unor bacterii rezistente la antibiotice. Astfel este foarte indicat să nu luam antibiotice dacă nu avem nevoie!



 

Bibliografie:
Isaac Asimov's New Guide To Science – Isaac Asimov
Ghidul Microbilor – dr. Bonnie Henry
http://learn.genetics.utah.edu/content/begin/cells/scale/
http://en.wikipedia.org/wiki/Virus